Heheee, istoria mea cu automobilismul a inceput din frageda pruncie, sau mai exact de cand nu ajungeam la pedale si ma lua al’batran in brate la volanul Dacia 1300, lasandu’ma sa invat de covrig pe drumuri laturalnice si prafuite, pana cand sa am si eu masina mea si asta a fost prima mea masina, pe care o conduceam pe unde ma taia capul:
Care a fost prima ta masina?
Asta a fost prima mea masina, o masina pentru copii rudimentara ce aducea a Jeep, departe de masinutele sofisticate pentru copii din ziua de azi, tractiune fata find asigurata de doua pedeale, nu stiu daca de productie romaneasca, dar de care imi aduc aminte ca am muncit’o si eu si copiii din cartier ani buni de zile, supunand’o la toate casnele posibile si imposibile, tragand dupa ea la un moment dat si un carucior de butelii, in care mai intrau cativa copii sau te miri ce gaseam de carat, de la saci cu nisip, la diverse bucati de lemn pe care le foloseam sa ne facem „cazemate” sau „casute prin copaci”. Utila a fost si in vremuri de „razboi”, mitraliera aia cu baterii ruseasca, capatata de la un unchi dupa o vacanta tovaraseasca in URSS, pe care o legasem cu o sfoara de capota, facandu’si datoria cu mult succes impotriva „inamicilor” cand luam cu asalt „cazematele” lor, „blindajul” find suficient cat sa ma protejeze de cornetele de hartie trase in salve din tubermane, nimeni si nimic nu o oprea!
Au fost misto vremurile alea si masina asta a contribuit din plin la ele!
Primul cazan pe care efectiv l-am condus, la tara evident, a fost Trabantul lu’ tata. Aveam vreo 10 ani da’ nici masina nu era mare, asa ca ajungeam fara probleme la pedale. Apoi, prima „limuzina” proprietate personala a fost magnificul Lastun, cu care am facut vreo 40K km si pe care am invatat tot ce insemna ABC-ul in materie de mecanica. Ce vremuri…, nexam servo, nexam ABS, nexam centuri obligatorii, nexam gume de iarna. Carburator, suflat in jicloare, reglat bujii si platine, ehee, era distractie. Acu’ e plictiseala la covrig, nu deschid capota decat sa torn zeama de parbriz. Cu mana pe inima cea mai misto masina pe care am avut-o a fost un Trabant cu aprindere electronica, prin 94. Masina de razboi, mergea pe toate coclaurile si al dreaq daca sughita vreodata!
La 10 ani sa fi matale sanatos, si eu faceam raliuri cu Dacia lu’ batranu!
Trabantul ala era modelul ala cu motor de VW Golf 1? Parca stiu ca a fost si ceva tranzitoriu cu aprindere electronica, dar nu mai tin minte exact cand s’au facut alea, desi mi’am dorit mereu unul!
Legat de Lastun, dincolo de bancuri pe aici find zona de munte, nimeni nu se incumeta sa isi cumpere asa ceva!
Nu, era in doi timpi dar cu bacterie de 12V si aprindere Hall. Ala cu motor VW Polo a fost ultima rasuflare inainte de moarte. Oricum motorul in doi timpi era sfant. Racit cu aer, fara pompa de benzina, fara supape (clasice), pornea usor ca era pe rulmenti. Lastunu’ daca era un pic dezvoltat, iesea ceva gen Tico dar deh, trebuia omorat tot ce era romanesc. Ma rog, #dacat atat s-a putut la colonie!
Stai linistit, ca motorul ala de Trabant il dadeam jos in 20 de minute si il reparam cu un prieten la el in curte! Le stiu si eu surub cu surub, ca nu avea oricum multe!
De Lastun, nu stiu ce sa zic, pe hartie ar fi avut potential daca nu era o colectie de improvizatii care mai de care mai ciudate in practica, ce s’a produs in schimb, e de vesnica pomenire!
Prima mea „masina” a fost un tractor al unui unchi care lucra ca tractorist la CAP, si ma lasa sa il conduc pe camp.
Aveam si eu un unchi, avea tractorul lui, lucra cumva cu contract la CAP’urile din judet, nu mai stiu exact, dar ce stiu e ca am reusit sa il dau peste cap cand am incercat sa urc o panta si s’a ridicat al dracu ca un cal naravas! N’am patit nimic, dar nici nu am mai urcat de atunci in vreunul!
Prima masina luata din bursa de la facultate a fost un Tico, cumpatat de la un vecin care il tinea de pomana in fata blocului de ani de zile. Caroseria era ca vai de ea, dar dupa ce i-am schimbat ce trebuia la motor, 4 ani de zile am mers zi de zi cu ea la facultate, vacante, pe la tara, pe la rude, am carat cu ea cand m-am mutat in gazda, niciodata nu m-a lasat la greu. Si acum ma ia nostalgia cand mai vad, foarte rar, cate una pe strada!
Am fost la un pas sa iau un Tico, am renuntat in ultima clipa pentru ca nu am reusit nici cum sa o pornim, surabarise omul pe la carburator (nu era modelul cu injectie) si il daduse peste cap. Ca la Oltcit si la ala era o durere de cap sa reusesti sa il pui „la punct”.
La Oltcit era simplu, doar ca trebuia sa citesti o cartulie scrisa de un nene istet, nu mai tin minte cum il chema, parca Traian Canta. Doua am avut, carburatorul si delcoul, schimbarea distributiei nu aveau nici un secret pentru mandea.
Auzisem ceva de celebrul manual. dar nu l’am vazut niciodata.
Si la mine a fost Tico prima masina. Niste masinute foarte bune cu exceptia amortizoarelor coreene si a casetei de directie.
Cu ajutorul dansei am invatat si mecanica. Eram unul dintre putinii care stiau sa regleze carburatorul (socul automat, deschidere vacumatica treapta doi, regim AC, etc…)
Aia a fost problema pentru care am renuntat eu sa cumpar Tico’ul ala, nu am dat de nimeni care sa aiba habar pe aici prin zona sa ii dea de cap, aflasem de un nene care era undeva pe la vreo 200 de kilometri, dar la care nu puteam sa ajung cu masina pentru ca si daca reuseai sa o pornesti, nu statea la relanti mai mult de 2-3 secunde, dupa care murea din nou. Modelele cu injectie monopunct au rezolva durerea asta de cap, dar pe la noi nu au fost vandute foarte multe.
Skoda 100, „butoiasul” lui tata, dupa ce am facut scoala pe Dacia 1300. Buna masina, singura hiba e ca avand motorul in spate racit cu aer, vara trebuia sa o trag din cand pe dreapta, mai ales daca urcam niste pante mai lungi! O are si azi tata, nu o mai foloseste, nu stiu daca mai porneste, dar nu l-a putut nimeni convinge sa o dea la fier vechi!
Le stiu si pe alea, avea un vecin, cand „prindea suta” la vale, era mandru foc de ea! In rest, da, masini bune, nu prea surubarea la ea. Imediat dupa ’90 a dat’o si si’a luat o Skoda 120L „model de Germania”, era din alt film, din punct de vedere al finisajelor si motorizare, era mult peste Dacia noastra, cehii chiar se pricepeau la masini.
Cand am fost mic nu am avut decat bicicleta, o Ukraina mostenita de la tata. Tot de la el, dupa ce am venit din armata m-am ales cu o motocicleta IJ350 pe care mi-am facut ucenicia de motociclist si mecanica ptr ca reparam zilnic la ea! De atunci si pana azi am avut 12 motociclete, dar la suflet tot rabla aia de IJ mi-a ramas ca prima dragoste, daca dau de una intr-o stare cat de cat buna m-as apuca de ea sa o restaurez.
Credem ca sunt singurul motociclist de pe aici, eu am avut Hoinar, luat in rate din salariul pe un an. Haha, ce vremuri! Asfalt uscat!
Motocicleta n’am avut, am calarit doar motoreta lu’ batranu, nu imi mai aduc aminte ce era, dar stiu ca atunci cand a dus’o la fier vechi, a plans dupa ea.
Prin 82, la Techirghiol, am tras lozul ala castigator…o Dacia 1300. Tata nu avea permis si următoarea săptămână după concediu urma să plece in Libia că deh,#petrolist. Am fost la fabrică la Pitești să ridicăm rabla cu un vecin . A doua zi după ce am adus rabla in curte m-am bagat pe sub prelată si i-am dat cheie… Până in gard… Am avut mașina asta pana in 2009…
Mareane, e clar ca ai mancat din scutec cu gura plina cand ai fost mic!
La faza cu datul in gard si ca tot se vorbeste de motociclete pe aici, m’am dus cu un prieten sa isi cumpere o motocicleta de la cineva, ceva Jawa, habar nu am de care, ca era visul lui, el era pasionat. Ajuns la om in batatura, au facut targul si eu m’am laudat ca e ok, ma pricep sa o testez, avand experienta cu motoreta lui batranu pe care i’o furam din cand in cand. M’am urcat pe Jawa aia si obisnuit find cu tartaneatza aia de motoreta la care trebuia sa ii dai blana sa plece de pe loc, i’am dat si la aia … rezultatul find ca i’am facut praf la om o frumusete de cotet de gaini, cu tot cu cateva gaini ce erau pe oua!
Iii…prima mea masina a fost un Oltcit Club 12 TRS. La mana a doua. Tata avea o 1300 cu tampoane mici, stiti despre ce vorbesc. Azi ii zice facelift. Oltcit -ul ala nu avea loc in portbagaj ptr.nimic. Aveam in permanenta trei carburatoare sa le schimb cand plecam pe undeva. Ce vremuri, dom’le.
Carburator Solex! Erau super carburatoare pana te manca in cur sa umbli la ele, de acolo se termina povestea, niciodata nu’l mai „nimereai”, multi trecand la o adaptare cu caburatoare de Dacia si implicit se ducea dracu tot farmecul Oltcitului! Eu l’am iubit pe ala ce l’am avut, n’am umblat la carburator desi imi uda bujiile iarna, am preferat sa iau niste bujii cu twin spark cu care sporeai cu 50% sansele sa ai scanteie! Am tras de el vreo 3 ani, find si prima masina pe care am cumparat’o din banii mei! Da, da … ce vremuri domneee … :))
Dacile alea sunt rare acum, find modelul intermediar dintre 1300 si 1310, au avut si ai mei una, „de export cu motor frantuzesc”, am adus’o de la unguri.
12 TRS avea motorul de la GS dar cutia era dezastru. Si la ala de 1L, cutiile romanesti derivate din cele de Dacia erau praf. „Specialistii” nostri de la Craiova, cu mucii pe piept nu stiau ca o cutie de viteze se proiecteaza in functie de parametrii (turatie, cuplu) motorului si ai caroseriei pe care trebuie s-o care. Eu am avut doua cu CV originale, mergeam cu 60 intr-a 4 si nu sughita. Cu CV romanesti la aceeasi viteza trebuia sa o tii intr-a 3-a ca dadea in nas. De aici si diferentele de consum. Tara lu’ merge s-asa si hop s-asa!
Motorul de pe Oltcit Special a fost un experiment pe care unii il considera reusit, altii nu. Cutiile au fost improvizate dupa cele de Dacia si nu era vorba de nepricepere, cat de lipsurile din industrie, importurile find interzise, se descurcau cu ce aveau.
Specialul a fost doar montat la noi. Totul era Citroen. Ala Club de 1,1 si 1,2 a fost manarit. Specialul era chiar misto, nu avea lant, nu avea curea, distributia era pe pinion si avea aprindere electronica cu bobina cu doua capete. Singura nasulie la al era ca daca trebuia sa umbli la pompa de benzina, Alecu te chema, era inghesuita ca dreaq. Ti-am spus, stiu Oltcitu’ cu ochii inchisi. Stiu daca CV e originala sau nu dupa cum e pus R-ul. Tot ce era cu 5 trepte era romanesc pe 1,2 iar pe Club tot ce nu avea R in dreapta fata era romanesc. Au fost doua CV , una acceptabila, sa zicem iar ailalta clona de Dacie,era dezastru.
N’am intrat adanc in problema, dar aveam un prieten care avea un Club TRS pentru export cu motor de 1,3 litri@61Cp + transmisie cu 5 trepte scurte. Babaiete baa … centuri automate, ceas electronic, scaune scoica, servodirectie, servofrana, aprindere electronica Bosch, oglinzi electrice incalzite; stergator luneta sincronizat cu marsharierul …. pffff … minune era pe langa al meu!
Dacia Solentza Clima pe care am castigat-o la o promotie de tigari! A fost plesneala curata, mai ales ca s-a nimerit fix cand voiam sa ma las de tigari! Am vandut-o dupa vreo doi ani la un taximetrist care mi-a dat pe ea aproape cat pe un Logan, erau disperati taximetristii dupa ele, nu stiu de ce, dar asa era atunci. Am dat-o si la cateva luni mi-am luat un Logan 1,4 benzina, care avea doar servo frana si servodirectie, dar care fata de Solentza mea, nici nu tragea la fel, consuma si mai mult si nu era nici pe departe la fel de manevrabil, Solentza parandu-mi mai sprintena, probabil ca astea find si motivele pentru care mi-a dat taximetristul ala atatia bani pe ea.
Solenza au facut trecerea la Logan, avand la baza SuperNova, masina de conceptie romaneasca. O preferau taximetristii din mai multe motive practice: era hatchback; era mai mica si usoara; mai manevrabila; consuma mai putin mai ales pe GPL; ieftina la inttretinere; foarte fiabila, binisor insonorizata. Simgurul minus era tablaria de slaba calitate, mostenita ulterior si de primele modele de Logan, care cu ceva dotari fata de modelul de baza, erau si mult mai scumpe.
Te’ai mai lasat de tigari?
Solnita era beton, motor suficient pentru masa sa si cutie de viteze de la Laguna1. Basca ca era hatchback dupa cum zice Ice.
Doar dieselul de 1,9 a fost portat cu tot cu cutia de pe Laguna 1 (varianta 5+1), ansamblul ala find montat si pe papucuri, la alea existand si varianta cu un grup 4×4, importat de la Nissan.
Pe benzinara de 1,4 a fost portata cutia 5+1 si motorul de pe Megane 1, Laguna nu a fost niciodata echipata cu acel ansamblu.
Te cred, eu asa auzisem prin targ. N-am avut dar am mers cu cineva si chiar mergea bine, bine.
Mergeau ok pentru ca Renault stie sa faca motoare si cutii! Sau ma rog … stia, ca acum lucreaza la feonuri!
Dacia 1310 a fost a familiei, pe ea am invatat meserie… de pe la 11 ani singurel. Pe la 8 cu ajutor.
Pe la 14 tractor. Deh, viața la țară, fară astfalt, dar cu remorcă.
Troti n’ai avut?!
Mda .. punem pozele astea în ramă, că peste (puțini) ani, vom vorbi despre a avea o mașină personală, la timpul trecut .. îmi permit să îți propun un subiect Ice.. sunt convins că ești la curent cu guerilla bancară targetată pe indivizi ‘neconformi’ – au început cu șoferii de camion canadieni, a continuat cu confiscarea banilor unor cetățeni ruși ( adică civili cu cnp și pașaport, nu neapărat politicieni ruși), amenzi sau închiderea conturilor de PayPal pentru indezirabili din vest, și ultimul caz, cu rezonanță, dat fiind personajul, Farage… Asta in timp ce se fac presiuni pentru o societate fără cash – la noi cei mai turbați pe tema asta fiind , cine alții – usr-istii .. cred că trebuie să abordezi subiectul, nu de alta, că ne trezim că în timp ce depănăm amintiri duioase despre mașini, ne dau ăștia afară de pe planetă..
Pentru conformitate cu subiectul, prima mea mașină a fost când eram deja adult, cu peste 2500 cmc, americană firește, 6 cilindri, să moară Greta de ciudă.. nu mi-a plăcut niciodată să conduc, deși am mai multe sute de mii de km la volan, fără niciun incident..
Am abordat tema asta intr’un anume context si de mai multe ori tangential. Intre timp, tema asta e peste tot si abordata de toata lumea, pana si de mainstream media care se straduieste totusi sa o acopere cu „beneficiile”! Consider ca subiectul cenzurii impuse pe Twitter in prambulul crancenei cenzuri online ce intra in forta din luna august, e un subiect care arde mai rau, nu de alta, dar s’ar putea ca dupa august sa nu mai avem unde discuta nimic in afara de despre cum salvam planeta si eventual ceva gradinarit eco/bio!
Dar, sa lasam totusi si asta aici, ca sa stie lumea despre ce vorbim …