Am inceput cu doua frantuzoaice, merg mai departe amintind in acest mic serial de o masina de conceptie coreeana produsa si in Romania pana pe la finele anilor ’90.
Elaborat la inceputurile anilor ’90 de catre compania de design Bertone pentru Daewoo Motors, ca o limuzina de clasa medie construita pe platforma Opel Ascona (J-Body) cumparata de la Opel, Daewoo Espero a fost una dintre cele mai frumoase masini care a fost construita (si) in Romania la Craiova in locul celebrelor Oltcit.
La vremea ei nu era cu nimic mai prejos decat competitorii din clasa ei, Daewoo Motors venind la Craiova pe langa investitia initiala si cu standarde de calitate si un know how extraordinar de bine pus la punct, multi dintre cei care se ocupau de productia ulterioara a acestor masini facand in prealabil cursuri de specializare in Korea de Sud de unde veneau si partile componente pentru primele masini asamblate la Craiova, ulterior acestea facandu’se in regie proprie ceia ce a dus la preturi extrem de competitive pentru piata externa, dar mai putin pentru cea interna unde pentru cei mai multi dintre noi era doar un vis frumos intr’o vreme in care economia Romaniei era la pamant.
Din punctul de vedere al motorizarii, acestea erau unele moderne de inspiratie GM, exclusiv pe benzina DOHC 16V, beneficiind de injectie multipunct cu capacitati cuprinse intre 1500cc@90CP/1800cc@95CP si 2000cc@105CP care insa nu s’a fabricat la Craiova. Desi fiabile aceste motoare, erau recunoscute in acele vremuri ca unele destul de gurmande si nu neaparat justificat mai ales in cazul motorizarilor de 1,8 si 2 litri. Ca si transmisie, la Espero puteai alege intre o cutie manuala in 5+1 trepte sau una automata.
Din punctul de vedere al confortului interior si dotarilor navei amiral al celor de la Daewoo nu imi lipsea nimic din dotarea unei limuzine de clasa medie, masina in varianta de varf putand beneficia de pachet full electric (inchidere, 4x geamuri, oglinzi, portbagaj, buson benzina, trapa), ABS, airbag’uri (sofer/pasager), cotiera centrala, aer conditionat, tapiterie de piele, jante de aliaj usor, proiectoare, sonorizare radio-casetofon cu afisaj digital si 4 difuzoare de buna calitate, chiar si o moderna cutie automata.
De uitat, ma uitam mai mult pe strazi dupa ele pentru ca in vremea aia puteam doar visa la una, pana cand intr’un final prin 1998 si’au cumparat niste rude de ale mele una exact ca ce din poza de mai sus si atunci am avut ocazia sa am si o oarecare experienta personala cu ea. Imi aduc aminte ca am fost destul de impresionat de calitatea constructiva, de calitatea materialelor folosite si mai ales de motorizarea care raspundea destul de agresiv apasarii pedalei de acceleratie. Daca imi aduc bine aminte era varianta de 1,8litri@95CP dotata full option, confortul interior fiind unul foarte bun, de remarcat era in primul rand faptul ca era foarte silentioasa, suspensiile preluau destul de bine socurile iar comportamentul rutier era decent si sigur chiar si la viteze ridicate.
Au tras de masina asta ani si ani de zile rudele astea ale mele fara a avea probleme foarte mari. Singurul lucru de care se plangeau din cand in cand era consumul generos de benzina, lucru pe care ulterior l’au rezolvat insa prin montarea unei instalatii GPL de fabrica, care a eliminat si aceasta problema. Daca nu ma insel, cred ca inca o mai au in familie si trag de ea mostenitorii.
Pentru mine ramane una la fel de frumoasa chiar si acum, designul semnat by Bertone fiind unul care a reusit sa invinga timpul. 
Erau interesante…pe final, incepuse sa devina ‘masina tiganeasca’…toate clanurile de tigani detineau una…visinie sau verde.
Pai daca e sa o luam asa … despre beemveu si mercedes ce mai e de zis?!
Daewoo, a facut masini bune. Am si acum un Matiz SE, umbla sotia cu el. In 2003 l-am luat nou. Foarte rezistent , doar revizii, filtre, ulei, placute de frana, consuma putin. Vara am fost si in concedii cu el pentru ca are un AC excelent. Chiar daca acum am si un Seat Ibiza, cand e acasa plec cu el, incape peste tot. Singura problema este ca in trafic nu te respecta nimeni , toti au impresia ca trebuie sa te depaseasca chiar si cei cu mopede , cei cu tirurile vin pana in spate si-ti baga flash-uri chiar daca mergi cu 100, in ziua de azi daca nu ai BMW sau A6, e de rau in trafic
Cine zice ca Daewoo a facut masini rele, manca cacat … ma rog, in afara de DAMAS.
Tico si’au luat ca masina de oras rudele alea ale mele odata cu Espero, frate, eu masina sa consume mai putin ca aia nu mi’a fost dat sa vad, era rezistenta si fiabila a dracului pentru ca era simpla, ieftina si buna. In rest stiu multi care au avut sau mai au inca Cielo sau Matiz’uri … nimeni nu se plange de ele chiar si acum dupa 20 de ani. Din punctul meu de vedere, Daewoo a produs masini cu un excelent raport pret/calitate, ganditi’va ca un Logan din 2006 nu se ridica la nivelul de calitate si dotari al unui Cielo din 1996, ca sa nu mai vorbim de Espero. Pacat, mare pacat ca au avut un management tampit in Korea si aventura lor auto s’a terminat mult prea devreme pentru ca potential mai ales pentru economiile emergente ar fi avut.
P.S. Vasile sa ai parte de ea inca mult si bine! 😉
Espero nu am condus pina acum. Dar sa stii ca m-a batea gindul sa cumpar una interimar pina imi iau masina calumea.
Am condus un Cielo mai demult si desi masina aia era praf la propriu, mi-a placut enorm senzatia de la volan si cit de usor se conducea. Serios, nu cred ca multe masini se pot conduce atit de usor. Cu tot cu botul ala lung ca noaptea plus surplusul de bara in fata. Si asta in trafic mega aglomerat si pe ploaie. Fix cum urasc eu sa conduc dintotdeauna.
Stiu despre ce senzatie vorbesti … ei bine, la Espero e si mai misto senzatia aia plus ca unghiul de virare este unul foarte mic reusind cu succes sa te descurci cu ea mai ales pe strazile stramte sau in aglomeratie. Nu ai fi facut o alegerea rea sa iti iei una chiar si intermediar … senzatia mea fiind ca daca prindeai una in stare buna s’ar putea sa fi tras de ea mai mult decat iti planuiai.
Mai era Leganza cu motor de 2l. Un fel de Opel Omega. Bune motoare, mai ales cele OHC (8 valve), nu se buleau daca se rupea cureaua de distributie. Mie mi-a placut Cielo, imi placea ca volanul era aproape vertical, ca la americane. De fapt erau niste „americane” mai mici. Am a vut un Chevy Spark, cu motor de 1L cu 4 pistoane de la Opel. N-am vazut masina la care sa porneasca motorul instant ca la buburuza aia, ziceai ca nici n-are starter electric. Tico si Matiz erau niste Suzuki rebranduite, Cielo, Espero si Leganza erau din neamul GM, via Opel. Toata gama facuta la Craiova erau masini care bateau la popou ce se face acum la Dacia. Nici Renaultu’ nu e rau da e alta clasa, japonezele si GM sunt clar peste. Despre Fordurile de azi de la Craiova, nu ma pronunt, da’ nu ma dau pe spate. Imi placea pe vremuri Escort. Si am condus un pic Ford Focus 1.6 benzinar. Super masina. Cutie si motor excelente.
Cielo era in fapt un Opel Kadett, platforma cumparata de la GM, inclusiv motorizarile de 1,5 litri erau pe platforma 1,6 litri de la Opel, cele in 8V fiind puse ulterior de GM si pe Astra F, am avut eu una ani de zile. Da, erau asa zisele motoare sigure, adica alea la care pistoanele nu se intalneau cu valvele, astfel incat daca iti sarea sau rupea distributia, tot ce trebuia sa faci era sa ii pui alta curea, am patit eu la Astra F beleaua asta odata cand mi’a sarit cureaua din senin. Motoarele 1,8 si 3 litri 16V, puse pe Espero si mai tarziu pe Executiv, tot de la Opel erau, au fost puse inclusiv pe Astra G, probleme insa erau doua, respectiv consumul mare de benzina si ulei, mancau peste 1 litru de ulei de la un schimb la altul, chiar si doi cand incepeau sa aiba uzura, alea chiar au fost niste motoare destul de proaste. Una peste alta, pentru anii 90 erau super masini, superioare celor facute de Opel din toate punctele de vedere, dovada sta faptul ca inca le mai vezi pe strazi intr’o stare destul de buna, unele chiar foarte buna desi sunt masini trecute binisor de 20 de ani.
Mi-am adus aminte. Am condus un pic Chevrolet Lacetti. Era incredibila. Parca eram pe unt. Era varianta care aparuse dupa Daewoo Nubira (uitasem de ea). Nu era facuta la noi. Deja GM preluasera pe coreeni. Orisicat, misto masina. Sa nu uitam un lucru. Americanele si japonezele sunt facute clar pentru sute de mii de km (mile), avand in vedere cat e tara aia de mare (SUA). Chiar si japonezele alea mici au ceva aparte la confort si anduranta, altfel nu rezistau pe piata americana. D-aia cine vrea fiabilitate maxima, chiar si p-aici prin Oiropa, se duce clar spre o japoneza. Americane n-avem da’ ceva Opeluri si Forduri. Ford Explorer am vazut ca a aparut si pe la noi, da e pazit in magazin, ca altfel imi luam si eu vreo doua, sa nu se termine!
Lacceti face parte povestea de succes a Daewoo, in fapt fiind Cielo 3, care trebuia lansat dupa Nubira. A iesit Chevrolet, ca Daewoo Automobile, in urma prostului management financiar si de marketing a falimentat, desi, din punctul meu de vedere ar fi avut viitor frumos mai ales in partea de Est a Europei si in timp cum a avut Dacia succes, probabil ca reusea si in Vest. Acolo au gresit ei cand s’au aventurat in anii ’90 cu Leganza, o masina care se dorea a concura cu marcile de lux recunoscute ale Europei, iar in anii aia a fost o mare greseala de strategie si abordare, daca ar fi incercat sa vanda in vest mai degraba Matiz (Spark) si eventual Cielo (Nexia) cred ca le’ar fi mers mult mai bine mai ales ca veneau cu un raport calitate pret imbatabil. Dar nah, au fost niste pionieri atunci, succesul Hunday si Kia de mai tarziu fiind cumva si datorat celor de la Daewoo care cumva le’a batatorit calea.
Da, corect. Se pare ca japonezii au fost profesori buni. Coreenii vin tare din spate si chiar au ajuns pe locuri fruntase la fiabilitate. Am condus un Tucson cu suta de mii in bord. Nenica, fugea de rupea si nu batea un surub pe ea. Faina masina. Daca nu ma insel Santa Fe si Sonata au fost printre masinile cele mai apreciate in State acum cativa ani.
Am avut si eu de face cu ele, dar nu ma pot obisnui nici cum cu stilul ala al lor de „jucarie din plastic” / „chinezarie”. Desi sunt bine lucrate si au avansat mult … e ceva ce le lipseste … nu stiu exact ce … dar ceva nu e tocmai pe gustul meu si nu m’as vedea prea curand avand vreo coreana, cum nici toate japonezele nu pot zice ca’mi plac … dar, cine stie.