Despre copilarie

Daca eram cu 5 secunde mai prost eram fericit

Un mare adevar ce m’a ajutat pot sa ii inteleg mai bine pe prosti … oameni aia care nu judeca prea multe, insa traiesc fericiti tocmai pentru ca sunt lipsiti de ratiunea asta ce iti devine povara. Nu as vrea acum sa se inteleaga cumva ca eu consider copilaria o prostie … sau prostia copilarie … as vrea doar sa se inteleaga din ce spun ca poate singuri copii care raman copii mari, sunt exact cei pe care noi restul … astia cu scaune in cap … pardon la cap … ii consideram prosti. Ok … or fi ei … atata vreme cat facem greseala sa ii privim ca si pe noi … insa poate sunt singuri copii ce au refuzat sa creasca. Daca ar fi sa va dau un exemplu concret ca sa sustin cumva teoria mea … privitii atent pe cei ce voi ii considerati a fi prosti .. si veti remarca faptul ca ei isi sustin ideeile pana la capat si in general aceste ideei sunt puerile! Se inconjoara de jucarii ce iau diverse forme … cum ar fi o masina, un calculator … sau orice altceva … si atata vreme cat jucaria lor preferata functioneaza si le aduce bucurie … pentru ei lumea este senina. Cand se strica in schimb … se necajesc destul de tare si incep sa caute solutii ca jucaria lor sa fie din nou cel putin cum a fost, investind in asta timp si banii fara a se mai gandi la nimic in rest.

Poate ca ar trebui sa fim toti mai mult copii decat incercam sa nu fim! Nu spun prosti … ci copii! Poate ca lumea asta de cacat ar fi mai buna daca nu am omora si ascunde copilul ce il avem vesnic in noi, imbracat doar de ratiunea dusa la extrem si haine de oameni maturi! Poate ca ar trebui sa ne aducem aminte cum zambeam doar si numai ca astazi era inca o zi de vara in care alergam pe maidane cu prietenii. Poate ar trebui sa ne amintim, cum ne iubeam ca si copii fara a ne gandi si la altceva. Poate ar trebui ca fiecare din noi, sa nu mai alerge atat dupa efemerul material si sa ia viata asta doar in joaca pentru ca joaca in definitiv este, dincolo de ce dracu vedem noi cu ochii de oameni “maturi”. Cred ca acum inteleg de ce mereu pe mine ma secau si ma seaca, aia ce au ajuns copii mai batrani ca mine, ce vor sa imi dea mie sfaturi in ale vietii! Pai la ce dracu si cu ce drept pot face asta … si de ce sa imi impuna si mie viata pe care au trait’o ei? Nu am nevoie de nimeni sa imi spuna cum sa o traiesc eu pe a mea si nici de sfatul batranilor sa imi decida drumul pe care EU merg. Sa iti tina toti parerile pentru ei, iar cei care nu mai vor sa fie copii desi in interior copilul din ei isi canta moartea, sa ma lase pe mine sa fiu cat de copil vreau sa fiu, pentru ca doar asa am sa imi aduc aminte de adevarata fericire si trairea fiecarui moment la maximul de intensitate, fara a ma interesa nimic altceva!

Da … astazi iubesc din nou … m’am indragostit din nou … in fiecare dimineata mi’se intampla! laugh Pentru unii poate parea ciudat ca ma indragostesc de acelasi ingeras in fiecare zi … smile … dar eu ce sa fac, daca sufletul meu de copil iubeste ceva nedefinit ce imbraca in fiecare zi o alta forma, suflet de copil fiind ca si mine?! smile Prefer sa ne iubim si azi si maine si peste 100 de ani tot ca niste copii … si restul sa ne vada ca unii … sa cleveteasca, ca suntem imaturi si iresponsabili … imi asum si ma doare in cur de clevetirile lor, atata vreme cat eu sunt fericit iubind asa si daruiesc fericire iubind asa … plus ca … stiu ca in spatele vorbelor lor … sta defapt o invidie crunta … ca si’ar dori sa faca la fel, dar sunt si raman ancorati in realitatea lor de cacat, in care sunt obligati sa poarte masti si zambete strambe, doar pentru a dovedi ca sunt ceva ce NU sunt!

Eu nu vreau sa dovedesc nimic nimanui … nu am de ce si pentru ce … vreau doar sa traiesc … sa respir si sa iubesc asa cum sufletul meu imi dicteaza … sa nu ma ancorez in realitate ci sa zbor zambind printre vise … iar maine sa nu fie decat inca o zi in care … sunt mai indragostit decat astazi mai copil decat ieri! 😉

ice4you®

Sunt un scrijelitor independent pe peretii internetului si jurnalist 2.0 nemiluit inca de prin 2005, cand inca nimeni nu avea habar cu ce se mananca, cum nici eu nu prea intelegeam atunci mare lucru despre fenomenul asta! Scriu si aici, mai scriu si prin alte locuri, in timp adunand mii de articole, advertoriale, analize ... din toate cate nimic, scrisul find una din pasiunile mele. Bun venit in IceWorld, blog de opinie si polemica libera!

You may also like...