Avand radacini comune aceste doua sentimente, ma intreb daca uneori nu le confundam intre ele, sau poate chiar din amandoua face un intreg pe modelul:
„Cu cat te urasc mai mult, cu atat te iubesc mai tare!” 
Bun … ca e greu sa facem o diferenta clara intre cele doua sentimente la fel de puternice, intrebarea mea este:
Care dintre ele sunt mai sincere?
V’a spus cineva in fata ca va iubeste? Sunt sigur ca da … in viata voastra incepand de la mama si tata si pana la omul care este poate acum langa voi, foarte multe persoane v’au spus asta, chiar daca in alte forme de iubire. Acum …. cat de sinceri erau cand spuneau asta … este discutabil si fiecare stie mai bine, dar in mod clar vi s’a spus!
V’a spus cineva in fata ca va uraste? Eh … desi sunt unii care o fac poate cu tot sufletul, nu v’ar spune asta in fata pentru ca iti trebuie mult curaj sa o faci! Nu multi au acest curaj si isi ascund ura de multe ori in spatele unui zambet, dar in mod clar simtiti ca o fac mai tare decat simtiti ca v’a iubit cineva!
Si atunci, poti ura si iubi in acelasi timp, aceiasi persoana, daruindu’i intr’un mixt inger’o – demonic aceste doua sentimente puternice cu radacini comune? Hehe .. o sa radeti de teoria asta si o sa spuneti ca NU … ca ori iubesti, ori urasti … si e simplu sa spui asta pana cand nu ai urat sau iubit cu adevarat! Daca printre voi sunt cei care au iubit cu adevarat, sa isi aduca aminte atunci, de cel sau cea pe care a iubit’o sau o/il iubeste, cate lucuri uraste la el/ea! Ca de exemplu, el uraste sa mearga la cumparaturi … dar o face pentru ea, culmea este ca desi uraste pasiunea asta a ei, o iubeste atat de mult pe ea, ca se duce la cumparaturi si chiar e fericit sa o faca! Ok … bun … asta este un exemplu … hai sa mai incercam unul: ea uraste la el ca merge tare cu masina si o sperie, dar in acelasi timp il iubeste si in loc sa ii spuna sa mearga mai incet, il mangaie si ii zambeste, culmea … este si fericita sa il vada mergand asa, stiind ca asta il face la randul lui fericit!
Si mai e ceva … eu cele mai frumoase povesti de iubire le’am vazut nascandu’se culmea … din ura! Doi oameni cu cat se tachineaza mai mult … in prima faza pentru ca nu se suporta unul pe altul … ajung de se iubesc atat de tare … ca la un momendat nici macar ei nu mai stiu ce simt … dar in mod clar, ajung dependenti unul de altul si acest mod de a se ura/iubi … si o fac pentru o viata intreaga! 😉
Nu e asta oare un mixt ura/iubire? Nu este oare cel mai ciudat si in acelasi timp puternic mod de a ura si iubi pe cineva in acelasi timp? Oare asta sa fie defapt reteta iubiri adevarate? 
Cred ca da … pentru a iubi pe cineva cu tot sufletul si cu tot ce este … neaparat trebuie sa il si urasti ca sa poti sa il iubesti si mai tare Daca nu faci asta, atunci nu este iubire ci mai degraba toleranta … ceia ce nu trebuie sa aiba nici un amestec in iubire, ci mai degraba in ceva izvorat din dorinta de a fi implicat intr’o relatie pentru ca sa nu fi singur, din obisnuinta sau orice alt motiv … ce nu ar trebui sa existe, pentru ca iubirea pura nu este conditionata de nimic si nici motivata de ceva!
A dracu teorie … la o cana de cafea! 😉
Ok … astept pareri!
Alambicat mai esti in exprimare in dimineata asta. 😛
Dar cred ca un sentiment poate evolua pana devine contrarul sau. 😛
Acum..se zice ca de la iubire la ura e doar un pas. Hmmmmmm..dar de la ura la iubire..sa fie tot un pas? 😛
Lingvistic sunt antonime.
Am observat ca se scriu tone de pagini despre iubire, se fac analize si paranalize, se plange, se suspina, se sufera, pe marginea acestui sentiment, fericirea si bucuria ne-o luam tot din iubire si frumos..insa despre ura nu se spune mai nimic, desi e un sentiment la fel de profund ca si iubirea.
Oare de ce?!
Bine, exista ura aceea excesiva, acum sentimentul asta poate imbraca mai multe forme, dar contrastul asta dintre iubire si ura/ura si iubire..hmmmm..paradox. Egalul in cazul tau, e tot iubire. Cum o dai, cum o sucesti…tot iubesti. 😛
Da … insa nu pe oricine! 😉 Fac diferente clare intre ce iubesc si ce urasc … cu o singura exceptie, care creaza pana si pentru mine acest paradox!