Autoritățile au afirmat că există o posibilitate ridicată ca vârful numărului de infecții COVID19 în România să fie atins în perioada sărbătorilor Pascale. Calculul epidemiologic pe care se bazează această predicție asumă însă că distanțarea socială impusă prin măsurile luate de guvern sunt respectate cu strictețe, astfel curba infecțiilor ar urma patternul observat în alte țări. Mai jos expun câteva particularități ale situației românești care ar putea pune la îndoială această asumpție.
- Încă au fost puține cazuri dacă ne raportăm la populația rămasă susceptibilă la infecție. Pentru o comparație, rata anuală de infecții cu virusul gripal este de un miliard la nivel mondial, în timp ce până în prezent au fost doar 1,53 milioane de cazuri confirmate de COVID19, chiar și presupunînd că există de 20 de ori mai multe infecții decât sunt confimate încă ne aflăm departe de numerele la care s-ar putea ajunge. Potențialul infecțios al COVID19 este mai mare decât al virusul gripal; (rata de transmisie COVID19 este aprox 2, în timp ce a Virusului gripal este aprox 1.3). Iar în România numărul de coronaviroze/milion de locuitori este chiar mai mic decât în alte țări;
- Urmează sărbătorile Pascale, astfel va crește migrația românilor din străinătate în țară și a celor din orașe spre mediul rural de sărbători, unde cu greu se va putea impune sătenilor să nu iasă din case. În acest context ar putea apărea noi focare de infecție în mediul rural după sărbători. Dat fiind că populația de la sate este îmbătrânită, numărul de cazuri care vor necesita internare va fi deasemenea crescut;
- Carantinarea la graniță a românilor veniți din străinătate ar fi putut favoriza mai degrabă răspândirea infecției decât prevenția acesteia. Situațiile în care au fost carantinați sute de oameni la comun au favorizezat răspândirea virusului. În acest context, cei care au contactat virusul în a doua jumătate a perioadei de carantinare, au ieșit din carantină infecțioși;
- Este suficientă o eroare de gestionare a unui spital sau a unui focar restrâns pentru a predispune la o răspândire semnificativă a virusului într-o anumită zonă a țării. Din păcate, avem un istoric suficient de bogat în exemple de proastă gestionare a cazurilor infecțioase cât să ne gândim că ar mai putea apărea astfel de situații;
- Dacă pentru bunul mers al societății se va decide relaxarea măsurilor înainte de a fi cert un trend persistent descendent a numărului de cazuri, vom fi cu toții tentați să ne revedem după atâta izolare prietenii vechi, rudele, amanții și partenerii de afaceri;
- Conform teoriei, rata de transmisie a virusului va fi afectată de temperaturile și radiația UV mai mari din timpul verii (la fel cum este și virusul gripal); însă încă nu este demonstrat în practică în ce măsură acest lucru este adevărat.
În concluzie: predicția vârfului pandemiei spre sfârșitul lunii nu este complet nerealistă; însă avem suficiente motive cât să fim circumspecți și să nu ne fundamentăm deciziile pe baza acestei predicții. Chiar și o tendință de câteva săptămâni de scădere a numărului total de cazuri active nu presupune în mod obligatoriu un parcurs similar cu cel al altor țări.
Dr. Pompiliu Barbu
Citeste si:
https://www.washingtonpost.com/outlook/2020/03/31/coronavirus-testing-groups/
Toată lumea explică că fără testare in masă, suntem la mâna întâmplării, și vom reporni economia la calende .. ba chiar , și articolul din link, și altele, sugerează ca variantă eficientă testarea batch, de care cred că am citit deja de două săptămâni.. firește, ca să o faci, trebuie să delimitezi zone ( cartier, stradă, oraș, sat ) relativ omogene din punct de vedere al mobilității, lucru iar posibil , fără urmărire individuală, ci pe bază de informații anonimizate de la companiile de telefonie mobilă .. nu știu exact ce îi împiedică, și încep să cred că pur și simplu nu se vrea .. ok, oricum va veni decontul ..