Economia circulara din comunism, noua directie a „Epocii de Aur” europeane

Am trait suficienti ani in comunism cat sa imi aduc aminte ce era aia economie circulara aplicata si promovata ca economia „Epocii de Aur”, in vremea in care tot romanul balea la ce vedea prin Nekerman, sau in rarele vizite in exteriorul tarii, unde economia de piata punea pe rafturi sute de produse alimentare diverse si frumos ambalate, haine si produse de ingrijire, produse electronice si electrocasnice, multe dintre ele find doar un vis frumos pentru romanul socialist care isi cosea sosetele, lipea papucii, peticea pantalonii, repara tot ce se putea repara si mergea cu sticle si borcane „de schimb” la magazin, ca altfel nu putea cumpara un produs similar.

Si pentru ca romanul socialist sa invete de mic ce e aia economie circulara, prin scoli se derulau periodic campanii de reciclare, astfel ca fiecare dintre noi, elevii acelor vremuri, aveam o norma de sticle si maculatura cu care trebuia sa ne prezentam la scoala.

Economia circulara a saraciei Estului, groapa de gunoi a bogatiei economiei de consum a Vestului

Au trecut 34 de ani de cand aceste amintiri au ramas treptat in urma noastra a celor care le’am trait, desi dupa 1989, saracia, unul dintre marile beneficii ale economiei circulare, si’a mai aratat coltii inca cel putin 15 ani in obiceiurile romanilor, pentru cei mai multi dintre noi economia circulara a comunismului find adaptata la tranzitie si inlocuita cu cea occidentala, romanii importand, reparand si refolosind tot ce aruncau bogatii Vestului, de la haine si papuci second hand, la televizoare si casetofoane, masini de spalat, frigidere, aragaze, mobila si automobile, multi dintre noi tragand de la gura ca sa aiba pentru prima oara in case un astfel de produs, pentru ca de cele noi, cei mai multi romani nu s’au putut atinge pana la creditul cu buletinul.

Economia circulara din comunism, „noul” trend al viitorului european

Si totul a functionat bine pana cand tarile din Est, la coada lor find tinute mereu Romania si Bulgaria, au inceput sa aiba un nivel de trai ceva mai ridicat decat cel al saraciei lucie si odata cu creditarea facila, esticii au inceput sa capete din obiceiurile vesticilor, incepand sa consume si ei tot mai mult si sa isi orienteze economia de la aia circulara a saraciei, la aia de consum a prosperitatii private pana cand, saracia economiei circulare a comunismului ce tinea oamenii dependenti de stat, a inceput sa surada tot mai tare Bruxelles’ului via Davos, proprietatea privata find privita de artizani noului tip de comunism corporatist ca o mare problema, pentru ca fix aceasta proprietate privata a fost si cea care a stat si in calea controlului totalitar al comunistilor de tip stalinist atunci cand comunismul a fost impus in Europa de Est.

„Nu veti detine nimic și veti fi fericiti!” – Amintiri din viitor

Nici in comunismul de dinainte de 1989 nu aveai mare lucru, pentru ca ani de zile a fost eliminat prin lege dreptul la proprietate privata, respectiv o casa iti puteai cumpara doar printr’o derogare ce a venit abia prin ani ’80, iar partea cea mai frumoasa este ca prin lege puteai sa fi obligat sa gazduiesti un strain in propria ta casa, daca acea casa avea o camera libera, respectiv un apartament de trei camere in care locuiau doar doua persoane. Pentru o masina privata, trebuia sa astepti minim 5 ani sa iti fie livrata, si asta cu conditia sa ai banii, care erau multi pentru vremurile alea, si sa fi primit pe o lista de asteptare, unde puteai sari cateva locuri doar cu pile si spaga! Bucuria era ca si dupa ce iti cumparai cumva masina aia, nici pe aia nu o puteai folosi cum iti poftea inima, pentru ca benzina era pe cartela, iar la sfarsit de saptamana, cand teoretic ai fi avut ceva benzina si chef de plimbare, te loveai de restrictia „cu sot/fara sot”, respectiv o duminica aveau dreptul sa circule masinile cu numere pare, o saptamana cele cu numere impare. In rest, saracia si lipsurile fraceau ca traiul cu lucruri de imprumut sa fie un mod de viata, cu un set de haine find imbracate cateva generatii, la copii find o moda ca acestia sa se imbrace cu hainele de capatat de la fratii mai mari, sau alte rude si cunostinte.  In concluzie, in fabuloasa saracie a economie circulare a comunismului ce acum se arata ca trend al viitorului european, respectiv ca „nu veti mai detine nimic si veti fi fericiti!” respectiv ca va apune epoca „bogatilor saraci” si vor ramane doar reali bogati, nomenclaturistii de rit nou ai comunismului corporatist, pentru restul poporului ramanand limita impusa de creditele sociale bazate pe comportamentul individual tolerat si „amprenta de carbon” admisa, acumularea de bani si bunuri prin economisire devenind istorie odata cu introducerea monedelor digitale cu termen de valabilitate, model cunoscut si experimentat in comunism, cand aveai o cartela lunara de alimente, care expira la sfarsitul fiecarei luni fara posibilitatea de a reporta pentru luna viitoare ce nu iti cumparai in luna respectiva si se intampla de multe ori sa iti ramane destule necumparate, pentru ca pur si simplu nu se gaseau pentru toata lumea.

In economia circulara a comunismului corporatist european, inteligenta artificiala este cea care va recicla tot mai multe locuri de munca

Desi azi e mare bucurie in ce priveste avantul inteligentei artificiale si toti pun umarul la dezvoltarea acesteia prin joaca cu diverse chat’uri, ce nu pricep inca foarte multi dintre cei care azi castiga o paine buna din IT si locuri de munca conexe, cum ar fi alea ale „creatorilor de continut”, este ca ei vor fi primi care vor ramane someri odata ce „a patra revolutie industriala” va lua avant, deoarece AI’ul pe care azi il dezvolta si pentru care creaza continut fara sa realizeze asta, este cel care maine le va lua locul! Desi deocamdata acest AI este in stadiul de invatare, acesta dovedeste deja ca e capabil sa scrie texte suficient de ok pentru analfabetii functionali care in general sunt cititorii de titluri; sa compileze si scrie linii tot mai complexe de cod; sa genereze si sa proceseze fotografii si imagini video; sa conceapa si sa intretina o emisiune radio/TV; sa obtina imagini si sa creeze continut foto/video cu ajutorul camerelor amplasate deja peste tot in lume si exemplele pot continua pana ajungem la scandalul celebrelor case de marcat fara operatori umani, viitori beneficiari de credite sociale pentru ca aceasta este doar inceputul digitalizarii in care AI va recicla tot ce se poate recicla ca si loc de munca in servicii.

„O perturbare semnificativă ar putea fi la orizont pentru piaţa muncii, două treimi dintre locurile de muncă ar putea fi automatizate cel puţin într-o anumită măsură! În SUA si UE, dintre acele ocupaţii care sunt expuse, cele mai multe au o cotă semnificativă, dar parţială, din volumul lor de muncă (25-50%) care poate fi înlocuită. În întreaga lume, până la 300 de milioane de locuri de muncă ar putea fi afectate. Prin urmare, sunt probabile schimbări ale pieţelor muncii, deşi, din punct de vedere istoric, progresul tehnologic nu numai că face locuri de muncă redundante, ci creează şi altele noi. Utilizarea tehnologiei AI ar putea, de asemenea, să stimuleze creşterea productivităţii muncii şi să crească PIB-ul global cu până la 7%, în timp. Anumite locuri de muncă vor fi mai afectate decât altele, activităţile care necesită multă muncă fizică sunt, de exemplu, mai puţin probabil să fie afectate semnificativ. În SUA, locurile de muncă de birou şi de asistenţă administrativă au cea mai mare proporţie de sarcini care ar putea fi automatizate, cu 46%, urmate de 44% pentru munca juridică şi 37% pentru sarcinile din arhitectură şi inginerie. Sectorul ştiinţelor vieţii, fizice şi sociale urmează îndeaproape, cu 36%, iar operaţiunile de afaceri şi financiare completează primele cinci poziţii, cu 35%. La celălalt capăt al scalei, doar 1% din sarcinile din sectorul de curăţare şi întreţinere a clădirilor şi a solului sunt vulnerabile la automatizare. Lucrările de instalare, întreţinere şi reparaţii sunt a doua industrie cel mai puţin afectată, cu 4% din lucrări potenţial afectate, iar construcţiile şi extracţia ocupă locul trei de jos, cu 6%. Datele pentru Europa sunt puţin mai ample, dar prezintă o imagine similară, rolurile de sprijin de birou fiind cele mai afectate, deoarece 45% din munca lor ar putea fi automatizată, şi doar 4% din munca din sectorul meşteşugurilor şi meseriilor conexe fiind vulnerabilă. În general, 24% din munca în Europa ar putea fi automatizată si de 25% in SUA”

relatează CNBC, care citeaza un raport realizat de Goldman Sachs cu privire la influenta AI pe piata muncii.

Ca tot „profeteam” eu acum cateva zile ca in curand si odata cu economia circulata se va gata cu procesatul foto/video, AI’ul preluand sarcini si executand deja comenzi in sensul asta …
Context ?https://t.co/unYkuctAmc pic.twitter.com/tRrwxGVwSM

— ice4you®, expert pă climă şi unicorni roz (@ingerisidemoni) April 3, 2023

Opinie personala

Dincolo de faptul ca nu am fost si nu sunt adeptul consumerismului si mi s’ar parea firesc sa ne intoarcem putin inspre renuntarea la consumul excesiv de toate si orice, dragi tovarasi si prieteni, daca ati avut rabdare sa cititi pana aici si sa va bucurati ca textul asta lung ati avut voie sa il cititi fara a va pasa de amprenta de carbon pentru ca pana si trimiterea de email’uri a devenit o problema, tot ce pot sa va spun din globul de cristal al istoriei recente este ca in scurt timp in splendida Uniune Europeana a economiei circulare, de la traitul pe huzur si dat din cur, ne vom reintoarce la meserii calificate care implica munca fizica, la peticit haine, cusut ciorapi; lipit papuci; reparat electrocasnice; limita tot mai mica de consum al energiei elecrice, gaze si caldura cu portia; mancare cu cartela creditelor sociale, masina cu imprumutul pentru distante scurte, ca oricum mai mult nu permite bateria; locuitul la gramada si cu chirie la stat, orasele celor 15 minute find puscaria digitala a viitorului unde nu veti mai avea nimic, dar veti fi fericiti!  Pare SF si in acelasi timp conspirationist, dar lucrurile astea deja se intampla chiar sub ochii vostrii, masca sub care se impune acest nou tip de dictatura comunist coporatista find democratia mimata prin asa zisul drept de a alege, desi de vointa strazi nu ii mai pasa nimanui, 1984 a lui George Orwell devenind o realitate de zi cu zi, desi azi multi inca mai cred ca e doar conspiratie.

Dar pana una-alta, nu traiti cu spaima drobului de sare, ci bucurati’va cat inca mai puteti, de fiecare zi, ca pana la urma, poate se intampla un miracol.