5,7 – fata de ala de ieri care a fost doar de 5,1, cutremurul de azi o fost nasol rau, ne’a zgaltait zdravan vreme de vreun minut si ceva, s’au inregistrat pagube materiale, epicentrul a fost la 10km fata de cel de ieri.
Doua cutremure zdravene, in doua zile, cele mai mari care au existat vreodata intr’o zona ferita pana acum de asemenea evenimente. Inca nimeni nu explica ce se intampla.
Cutremurul s-a produs la 102km NV de Craiova, 120km SV de Sibiu, 146km V de Pitești, 161km SE de Timișoara, 183km SE de Arad, 195km S de Cluj-Napoca, 204km E de Belgrade, 208km E de Zemun, 212km NE de Nis, 212km V de Brașov.
Bai frate, se intampla lucruri ciudate acolo. In general zona nu era predispusa la seisme foarte periculoase. E straniu, zau!
E și acolo o mișcare de plăci tectonice, ar fi una care se întinde dinspre Ungaria , ce pare interesant e că s-au activat mișcările de mică adâncime .. dacă se întinde spre Italia e nasol, că ne trezim cu o erupție de vine iarna vulcanică peste încălzirea Gretei.. nu sunt deloc un cunoscător al problemei, dar așa din avion cred că are de-a face cu conservarea momentului cinetic, dacă ceva in interior se învârte mai încet, altceva se va roti mai rapid .. cam ce se întâmplă și într-un lighean cu apă.. sau se încălzește ceva sub manta, cum ne-au tot arătat ăia de la Hollywood .. la urma urmei, a venit pandemia după ce am văzut filmul tematic, și pe subiectul asta există câteva filme..
Au trecut cca 40 de ani de cand am terminat Geologia si oricum am lucrat in petrol mai mult pe partea cu fiare. Din ce imi aduc aminte, zona e impanzita de ceva falii dar in general nu erau cutremure nasoale. Mai nasoale erau alea din Banat spre Belgrad. De altfel am vazut ca nici saracu’ Radulian nu mai stie ce sa zica. Parca totul a luat-o razna. Pana la urma totul se agata de cat bulan ai.
PS Nu m-ar mira sa ne vina si noua la Bucuresti o bucata in urmatoarele zile. Asta ca sa ne rezolve si problema arzatoare a rotativei la guvernare, problema care-i ustura pe tampitii de la cascaval. Votez Arafat presedinte, ca numa’ el ne „salveaza”!
cib,
Este posibil ca într-o falie să se producă o nouă fractură…. ?… urmare a tensiunilor și poate că sistemul de falii local preia tensiuni transmise de-a lungul lanțurilor muntoase de la seismul din Turcia? Întreb și eu ca neofitul ce se leapădă de Mărmureanu, ginerele lui Richter.
Modelarea geologica si geofizica merge in general pe izotropie gen, nu stiu cum sa explic mai bine. Pentru ca altfel ar fi imposibile calculele matematice, ar fi prea multe variabile. E un compromis acceptat. Si oricum e luat doar ca tendinta, mod de judecata. Doar ca, realitatea din teren bate filmul. N-avem inca capacitatea de a descoperi toate variabilele si nici aparatul matematic pentru a putea face un calcul exact. In Geologie exista un proverb: doi geologi, trei pareri. Si mai suntem denumiti, mai ales de catre forajisti „popi”, recte precum in cer, asa si pe pamant. Clar ca inca suntem la cresa. Daca in materie de zacaminte, ne descurcam suficient de bine, in materie de seismica, din pacate, nu s-a nascut inca ala care sa prezica un cutremur. Cu toate acestea am vazut ca olandezul ala zburator impinge niste argumente care par de bun simt si stau catinel in picioare. Daca n-o fi si acolo vreun smen, ceva. In fine, nu stiu ce sa spun, nu sunt supercalificat, sunt chiar slab pregatit in domeniu dar din pacate pe aceasta speta inca orbecaim. Tot ce spun o spun cu cea mai mare sinceritate. Daca or fi „forte si bajeti” care stiu mai multe, sigur au tinut pentru ei. Eu unul sunt pregatit psihic pentru orice. Oricum nu avem nici un control pe viata noastra, indiferent ce zic unii sau altii. Nu aduce anul ce aduce ceasu’. Noroc va doresc la toti!
Relativ la intrebarea ta punctuala, undele seismice se propaga exact la fel ca cele sonore (mecanice) adica au viteze mari si amplitudini mici in roci dure si viteze mici si amplitudini mari in roci slabe. Cum se propaga printr-o serie consecutiva de roci de diferite duritati si consistente la distante mari, habar n-am. Daca luam ca analogie ca toata planeta e si ea un corp cu elemente in stransa interdependenta, e posibil orice. Sincer, nu stiu ce sa zic.
cib,
Cînd te-am întrebat, m-am uitat pe ceva date de la USGS, hărți cu reprezentari ale plăcilor tectonice și hărti pe care se pot urmări lanțurile muntoase. Evident, cu cît densitatea mediului prin care se propagă unda seismică, este mai mare, mai mare și viteza de propagare. Însă la o analiză sumară a datelor oficiale, pare că un cutremur intr-o zonă situată la Est, este urmat de o serie de cutremure mai mici, în descreștere ca amplitudine a mișcarii seismice, către Vest, urmînd traseul lanțurilor muntoase, cu o intîrziere de 2-4 zile.
Pe acest subiect am competența focii de la circ în teoria contrapunctului din muzică. La fel ca și foca doar suflu în trompetă. De asta te întreb/ te-am și întrebat.
p.s.
https://earthquake.usgs.gov/earthquakes/map/?extent=45.08298,23.1294&extent=45.12569,23.23377 Runcu/Lelești
Nici eu nu ma pricep la cutremure, seismologia e o chestie prea complicata pana si pentru seismologi. Logica minima spune ca daca un cutremur s-a produs in punctul A, undele pe care le produce se vor propaga functie de consistenta rocilor din jur cu viteze si amplitudini diferite, de unde si urmari diferite. Daca aceste unde vor intalni o falie suficient de „incarcata” in drumul lor, pot suplimenta sarcina acesteia astfel incat sa provoace descarcarea sa prin provocarea unui nou cutremur. Problema e ca nu putem prevedea care si cat de incarcata e falia cu pricina. Toata scoarta e plina de falii, mai mici sau mai mari (ele sunt detectate si cartografiate in mare parte). Toate faliile sunt potentiale surse de cutremur prin insasi definitia lor. Dar e greu de spus care si cat e de incarcata pana la punctul critic. Cam cum ar fi sa iei doua caramizi, sa incerci sa le freci una de alta. In momentul in care forta miscarii de translatie depaseste rezistenta la frecare, ala e momentul. In laborator e simplu, in teren e extrem de greu fiindca: anizotropie, sisteme de falii foarte complicate (marime, adancime, lungime, saritura, etc). Stim da nu stim. Cam asta e situatia. Se bajbaie. Practic, e imposibil, e un sistem extrem de complex si modelarea matematica e limitata si ca aparat in sine si ca variabile cunoscute cu care sa lucrezi. Deocamdata ramanem in paradoxul lui Socrate. Cel putin din punctul meu de vedere si al cunostintelor mele extrem de reduse in domeniu.
PS Intr-o nota mai umoristica, toata polologhia s-ar putea reduce la : unde dai si unde crapa!
PPS Am fost optimist cand am zis ca faliile sunt in mare parte cunoscute. Era vorba despre cele majore. Cele minore sunt cat de cat cunoscute in zone cercetate pentru alte ratiuni, de ex zacaminte de petrol si gaze. In rest ramane cum am stabilit, adica e cam la da-i Doamne! Parerea mea.
Inchipuie-ti ca esti un observator intr-o intersectie. Stii ca intersectia e posibil generatoare de accidente. Prin ea trec sute de mii de masini si pietoni, biciclisti, carute, motociclete, etc. E foarte la vedere totul si totusi nu poti prevedea cand si unde in intersectia respectiva se va produce un accident. Tocmai pentru ca miscarile sunt aleatorii, fiecare partcipant la trafic are un comportament propriu, pot exista defectiuni ale masinilor, etc pe care nu ai cum sa le prevezi si asa mai departe. Chiar si daca intersectia e super semaforizata si „inteligenta” tot n-ai cum sa prevezi un accident. Ideea e sa minimizezi riscul. In cazul cutremurelor sa construiesti corect din punct de vedere ingineresc functie de predictibilitatea la risc a zonei. Si nici asa nu sunt sanse 100% de reusita. Pana la urma cea mai mare amenintare la viata omului e viata insasi. E singura concluzie logica si rationala.
In sfârșit, se mișcă lucrurile si prin Oltenia
N-a mai iesit cu voodoo?!
S-a dus în cutremure?!
Un cutremur se poate produce oricand oriunde….orice zona este predispusa la asemenea evenimente.
Pentru orice cutremur exista 2 cauze mari si late: frecarea faliilor sau un vulcan. Alta explicatie stintifica nu exista, iar aici nu se cunosc cauzele exacte.
Corect. Ar mai fi si una micutza bonba atomicutza plasata elegant intr-un put forat intr-o zona predispusa. Asa, pentru un mic branci. Zic si io, nu dau cu paru’! Eventual mai multe sonde la fel de bine plasate si unde se executa fracturari hidraulice la greu. Tot asa, pentru un mic branci. Ce, noi sa nu ne aducem aportul, macar asa de amoru’ artei?
… am ezitat a scrie… m-am mai uitat pe datele celor de la usgs… și nu doar ale lor…. în general când apar multe cutremure de valori apropiate , la intervale mici de timp între ele, în același punct, urmează un alt cutremur mai mare, ca urmare a tensiunilor acumulate în placi presupun… se pare că multitudinea de cutremure nu detensionează, dimpoitrivă determină acumulare de tensiuni in placa … sper să mă înșel… in Italia au fost evenimente similare de-a lungul timpului și da, știu, fiecare sistem este particular diferit de celelalte, înă Italia nu e singurul caz asemănător.
Daca ar fi asa, am avea cutremur perpetuu pentru ca s-ar autoalimenta. Ori asa ceva nu exista, ar fi mai ceva ca perpetuum mobile. Scoarta e faliata in fel si chip si peste tot natura incearca un echilibru. Cand se produce un cutremur, o falie se descarca dar undele produse pot deranja un echilibru deja fragil, o alta falie la limita incarcaturii maxime si bum, alt cutremur. Posibil ca in zona, unde exista mai multe falii (falia Jiului, falia Motrului, falia Pericarpatica, etc) sa fi existat deja un echilibru fragil, la limita si avem de a face cu o descarcare in serie. Este doar o supozitie. Mai tineti minte mini seismele din zona Galati de acum cativa ani? Si alea au fost misterioase si defapt nu avem nici o explicatie clara nici acolo.
Care o fi adevarul, numai D-zeu stie. „Popii” sigur n-au inca raspunsuri.
Citeste despre principiul izostaziei! E interesant si lamureste multe lucruri. Culmea e ca e atat de banal incat pare a fi un adevar ascuns la vedere.
Extragere gaze de sist la Totea ? Prietenii de la omeveu stiu de ce…