Mineritul si minele din Valea Jiului isi traiesc ultimele zile, dar cu toate astea inca isi cer tributul de vieti umane!
Scriam acum multi ani un articol pe aici cu acelasi titlu, atunci era vorba de o explozie care a si hotarat soarta Minei Petrila, azi aflu cu groaza ca la Mina Lupeni a avut loc o surpare unde au fost prinsi de vii mai multi ortaci.
Sunt socat … mai ales ca am avut nesansa sa fiu la un pas de a trai asa ceva pe vremea cand am lucrat si eu la o asemenea mina, povestile din vremea aia le’am scris pe scurt aici.
Dumnezeu sa fie cu ei, sper din tot sufletul sa fi scapat de surpare iar echipele de salvare sa ajunga la ei inainte a fi prea tarziu! 
Doamne ajută să scape toți întregi..
Din cate am inteles, unul a fost scos deja din mina, ar mai fi doi la care se chinuie sa ajunga printr’un munte de carbune/piatra. Doamne ajuta’le!
Din pacate unul dintre ei nu a mai reusit sa vada lumina zilei.
Sunt tare trist si indurerat, mai ales cand stiu ce inseamna asta pentru familia ramasa in urma (si tata a murit intr’un asemenea accident) si pentru omul ala care s’a uitat pentru ultima oara la cer (asa cum faceam toti) inainte de a pasi in colivia aia ce sa il duca in maruntaiele pamantului unde si’a gasit si sfarsitul.
Dumnezeu sa il ierte si odihneasca in pace!
Trist foarte trist….. am avut de a face cu lumea asta inainte de ’89, din pacate multi cand zic mineri zic mineriade, atat le-a ramas in minte, trist..
Stimabile are trebui sa pui deoparte pe undeva pe aici ce ai scris acolo, ar fi pacat sa se piarda!
Din pacate, da … multi stiu doar mineriada=mineri …
Ma gandeam si eu sa imi fac un backup extern, trebuie sa rezolv cat de curand!
Poate ar trebui să scrii o carte
din blogul ăla…
N’ai crede, dar e in proiect ceva de genul!
Foarte trist ce s-a intamplat. Imi dau lacrimile …. bietii oameni
Delia, poate ca noi intelegem si traim altfel fata de altii tragediile astea care de fiecare data au creat si la nivel colectiv o durere si tristete pe care pur si simplu o simteai plutind in aer. Fiind comunitati restranse, aveai sanse mari ca una din victime sa fie cumva legata de tine si de aia de fiecare data rasuflai usurat cand aflai ca toti ai tai sunt bine, dar nu puteai sa ignori durerea restului. E trist, intr’un final, din cei trei prinsi in surpare a supravietuit un singur om, Dumnezeu sa ii ierte si odihneasca, din nefericire minele din Vale inca cer tribut de vieti, chiar si acum cand sunt aproape inchise.