Am asteptat ceva vreme sa vad Lamborghini: The Man Behind The Legend, un film biografic al creatorului Lamborghini, Ferrucio Lamborghini si a ambitiilor lui care au pornit de la fabricarea unui tractor revolutionar din fiare vechi si pana la aruncarea manusii celebrului creator de super masini, Enzo Ferrari, de a face o masina mai buna decat Ferrari.
Lamborghini: The Man Behind The Legend – un film care merita mult mai mult
Filmul a inceput bine hranind entuziasmul meu de pasionat Lamborgini si a continuat asa, pana cand am inceput sa am senzatia ca ma uit la un film care se deruleaza pe foarte repede inainte, sarind etape narative importante din istoria unuia dintre cele mai spectaculoase branduri de super masini din lume, actiunea urmand un scenariu si o regie mai mult decat confuza, ce s’a desavarsit intr’un film de o ora si treizeci de minute, un film care in loc sa fie o capodopera, a sfarsit mai rau decat un film de duzina.
Opinia criticului de ocazie
Din cate am citit pe ici-pe colo, acest film dezastruos a fost rezulatul unor controverse si scandaluri pe platoul de filmare, in film trebuind sa joace Alex Baldwin, in rolul lui Enzo Ferrari vs Antonio Banderas, in rolul lui Ferrucio Lamborghini, scenariul initial find unul mult mai complex ce ar fi promis ca acest film sa fie o capodopera care sa concureze super productia „Ford v Ferrari”. Nu am inteles prea bine care au fost cauzele scandalurior, insa e clar ca filmul care a iesit nu a fost nimic mai mult decat o tentativa de a se recupera ceva in investitiile initiale si din pacate ce trebuia sa fie o super productie, a sfarsit ca un banal film de duzina, fara substanta, fara emotie, fara nimic din pasiunea italienilor pentru masini iar asta pentru mine a fost o dezamagire crunta. Pacat.
Tristuț film, m-am apucat de el cu așteptări măcar de niște peisaje șmechere de prin Italia.
Macar despre atat daca era, daca despre masini n’a fost deloc!
Sunt fan masini japoneze pentru ca fiabilitate. Dar trebuie sa recunosc, cu mana pe inima, ca macaronarii fac masini la fel de frumoase si rafinate precum muzica, pictura sau sculptura marilor lor inaintasi. Au dus mecanica auto la nivel de arta! Ce-i al lor e pus deoparte.
PS Am vazut candva un film despre Ferrari. Blocuri motor facute manual. M-a luat capul. RR sunt mici copii. Bugatti Royale mai are inca 6 exemplare care merg si azi dupa aproape 100 de ani.
Mie de placut imi plac doar Lamborghini dintre masinile lor … daca Lamborghini mai poate fi considerata asa dupa preluarea de catre VW. Legat de mecanica, cu orice se poate lauda o masina italiana in afara de … mecanica si mai ales electronica! Cine a avut pana cum vreuna, stie despre ce vorbesc, si eu am avut cateva zeci pe mana.
Poate ai avut d-astea de strada. Daca te-ai dat cu Ferarri, Lambo sau Maserati, imi retrag laudele. Oricum, eu am condus un Punto Grande cu motor diesel. Si am condus diesele de la Mercedes, Toyota, BMW si Renault. Motor rafinat si silentios ca multijetul de la Fiat n-are nici una din ele. Despre fiabilitate vorbim doar la japoneze. Restul nu exista. La cele moderne ma refer.
PS Electronica e un moft in afara de gestiunea motoarelor moderne si cam atat. Monitoarele din bord si pomii de craciun de la nemtoaice, americance sau altele ma lasa rece. Parerea mea. Nu e obligatorie.
PPS Sa nu indraznesti ( e doar o figura de stil) sa-mi lauzi vreo frantuzoaica, in afara de Citroen DS. Inginerii francezi au facut politehnica cu profesorii de traforaj. Reanautul de la F1 e dezvoltat de niste britzi, deci nu se pune.
Se vede ca n’ai condus frantuzoaice ca sa intelegi rafinamentul!
Ferarri, Lambo sau Maserati cand sa isi dovedeasca fiabilitatea cand majoritatea nu trec de 50.000km?
Aveam un amic prin anii 90 care aducea masini din west (te asigur ca nu erau cazane, erau top in acea vreme, avea ala niste smenuri cu broscarii), nu stiu ce si cum dar condusese tot ce vrei si ce nu vrei. Masina lui de suflet la care n-a renuntat nici mort era Alfa. El cu gura lui mi-a spus ca nu e cea mai fiabila dintre toate dar e cea mai cea ca placere a codusului si ca se pisa pe el de BMW din toate pozitiile. Si BMW are renume de sportiva. Chiar si cu M in fata, nu statea in fata macaronarei. That’s life. Cum nu sta nimeni pe doua roti in fata alora de la Hayabusa da la Suzuki. #Dacat atat s-a putut!