Buna seara Bucuresti! Buna seara … iti multumesc ca m’ai primit din nou … desi ma stii … sunt ardeleanul care te priveste si te va privi mereu cu ochii unuia! Ii stiti pe aia de is mai bucuresteni ca bucurestenii, dupa ce s’au vazut ajunsi pe aici din cine stie ce foame si colt de tara … prapaditii aia … care acum cand au aflat ca apa se poate bea si din perete s’au gasit mai jmecheri decat aia de au ales sa o bea din fantana? Ei bine eu … nu ma numar printre ei … m’am nascut si crescut in Petrosani (taram al minerilor ®) si am sa il fac cunoscut prin ce este nu ce au vrut altii sa fie … iar Bucurestilor si bucurestenilor am sa le multumesc ca m’au primit aici! 😉 Si da … mi’a fost dor de traficul sufocant; de aerul infect; de caldura insuportabila; de betoane; asflat si mirosul greu al unei mari metropole. Bucuresti este ceia ce vor altii sa fie, pentru mine este casa mea adoptiva, fara a uita de unde am plecat si multumind unde am ajuns! Nu, nu am sa imi schimb HD’ul de care sunt mandru la numarul de inmatriculare doar pentru ca orasul asta depersonalizeaza cum nu … nu am sa fiu nesimtit cum ma invata orasul asta … ci am sa imi pastrez valorile morale si sociale pe care le’am primit in ardealul meu de suflet! Nu am sa fiu ardelean aici cum nici bucurestean dincolo … am sa fiu doar cel ce aici isi povesteste cu mandrie provenienta cum dincolo isi va apara adoptia! Nu ma voi numara printre cei care plecati dincolo, uita romana pe aeroport … desi au vorbit’o de cand au zis, mama in loc de altceva! Imi este bine aici … dor fiindu’mi de casa la fel cum dor imi este acolo!
Privesc de la un etaj ce ma duce cu 30 de metrii mai aproape de Dumnezeu … desi am crescut inavatat sa il ascult de la 2000+ … cum in fiecare apartament ce lumina are … traiesc oameni ce … traiesc cu mine aceleasi clipe … desi in alta dimensiune … unde ei nu sunt cum nici eu!
Si imi este dor de muntii mei … de piscurile lor … de aerul rece si proaspat in locul astuia fierbinte si imbacist … desi nu pot sa nu ma gandesc ca acolo fiind … nu mi’ar fi dor…
Traiesc in lumii si spatii diferite … traiesc dincolo de mine … imi este dor oriunde as fi, cum dor le este! Oare … nu asa … stiu ca … nu am trait degeaba, dor fiindu’mi … dor fiindu’le desi dor mai este?!
Sunt perfect azi ca maine sa ma trezesc imperfect fiind! Nu copiez franturi de traire pentru a fi eu. Ma redescopar in fiecare zi desi nu sunt.
Ma reintorc in cartier acum si jungla … trag in piept cu pofta aerul jegos de Bucuresti, pentru ca maine sa nu imi fie dor!
De aici am pornit …
… ca aici, azi, sa nu ajung!
Noapte buna, Bucuresti! >
<
Sa inteleg ca te-ai mutat acolo definitiv ?
Definitiv este un termen relativ!
Deocamdata sunt aici … maine .. cine stie 