Lupta pentru SIIJ, explicata pe intelesul tuturor

In 2018 se lua decizia infintarii unei Sectia de Investigare a Infractiunilor din Justitie (SIIJ) care sa fie independenta de DNA, structura in care aceasta sectie functiona de ani buni de zile ca sperietoare pentru magistratii care nu se supuneau deciziilor „sistemului paralel”, un soi de stat in stat, in care deviza era: „Statul sunt EU”. Sistemul asta „paralel” era compus dintr’un melanj politic, Justitie si servicii secrete, care din 2004 au reusit sa puna mana treptat pe toata puterea statala cu ajutorul discret al partenerului strategic si europeni, Romania intrand intr’o zodie denumita generic „Republica Procurorilor Securistan” in care Justitia a juca rolul de calau, aducand aminte de vremurile anilor ’50 in care dosarele politice se faceau de echipele mixte formate din procurori si securisti, pe coltul mesei, cu sentinta venita la plic in sala de judecata.

De ce SIIJ deranjeaza atat de multa lume si pe procurori mai ales

Din 2004 incoace, procurori care isi dobandisera statutul de magistrati, desi niciodata nu pot sa fie pusi pe aceiasi treapta cu judecatorii, au fost niste rasfatati ai sistemului, fiind scule utile peste tot unde era nevoie de ei atat in plan politic cat si judiciar, pregatirea si calitatea acestora scazand de la o generatie la alta, lucru vizibil din plin in activitatea DNA, care dupa ce a pierdut sprijinul securistilor in dosarele bazate pe mandate ilegale de ascultare sub umbrela „sigurantei nationale” si a presiunii prin care o faceau asupra magistratilor judecatori prin sectia de investigare a magistratilor sub control DNA si pierderea „Campului tactic din Justitie” aka controlul ICCJ si Judecatoriilor de fond, s’au trezit cu achitari pe banda rulanta, pentru ca judecatorii odata scapati de sub presiunea sub care au fost pana atunci, nu si’au mai asumat condamnari sprijinite pe probe ilegale, sau subtiri, cum ar fi simple delatiuni ale unor cetateni inexistenti pe modelul Portocala de la celebra „Sectie DNA de elita de la Ploiesti”. Aparitia SIIJ in afara DNA, i’a bagat in panica pe multi procurori, pentru ca sistemul creat dupa 2004, pierdea in felul asta atat o arma importanta cat si o „umbrela” sub care acesti procurori putea sa isi faca mai departe de cap linistiti, fara a raspunde in fata nimanui, Sectia de Procurori din CSM, fiind defapt o spalatorie a lor, decat o sectie care ar fi trebuit sa ii sanctioneze pentru numeroasele derapaje grave care au distrus destine si vieti si aruncat in ridicol Justitia din Romania, arma politica a tuturor partidelor care s’au luptat pentru a pune mana pe ea in numele „luptei anticoruptie”, desi aceasta s’a dovedit parte a ei.

Ce i’se reproseaza SIIJ de catre Stelian Ioan, fostul avocat al coruptului Mazare

Eliminarea SIIJ a facut parte din campania electorala atat a USR cat si a PNL, fostul ministru Predoiu avand o prima tentativa de desfintare a acestei sectii in 2020, cand a primit aviza CSM negativ in tentativa de a trimite in Parlament o lege de desfintare a SIIJ, aceasta fiind sigura formula prin care SIIJ ar urma sa dispara. In 2021, desi problemele din sistemul de Justitie sunt mari, multe si marunte, prima grija a noului ministru al Justitiei, Stelian Ioan, fostul avocat al coruptului Mazare, a fost sa treaca treaca la o noua tentativa de desfintare a SIIJ, avand’o ca obiectiv clar pe lista de prioritati cu care a venit la Justitie. Ieri, in cadrul sedintei CSM unde spera sa obtina un aviz pozitiv, a motivat ca aceasta sectie este una inutila, deoarece in trei ani de la infintare nu a reusit sa trimita prea multe rechizitorii in instanta, adica nea Stelica e suparat foc ca SIIJ nu mai baga spaima in judecatorii care „isi fac de cap”, in vremea in care ii sperie de moarte pe bietii procurori care trebuie sa puna mana sa faca munca de cercetare penala pentru instrumentarea cu probe solide a dosarelor inainte de trimiterea lor in instante si nu doar de alea subtiri, facute pe coltul mesei asa cum au fost invatati atata amar de vreme, plus ca prin trimiterea acestor dosare facute in bataie de joc, risca sa fie anchetati pentru eventualele tentative de abuz, ceva de neconceput pentru acesti zeii ai Justitiei.

De ce SIIJ a inregistrat perfomante slabe care i’se reproseaza, de la infintare si pana astazi

Inca de la infintarea acestei sectii de investigare a infractiunilor din Justitie, acestei sectii i s’au pus toate piedicile posibile, incepand de la un sediu impropriu in care sa isi desfasoare activitatea si pana la dotarea cu calculatoare si alte materiale necesare acestei sectii, astfel acestia nebeneficiind nici macar de minimul necesar pentru desfasurarea activitatii specifice. Lucrurile au inceput sa se indrepte intre timp prin mutarea intr’un mic sediu care sa le ofere conditii cat de cat decente procurorilor numiti de CSM (si nu politic ca in restul structurilor de forta) pentru a isi desfasura activitatea, insa sabotarea a mers mai departe, luni de zile sectia functionand cu o conducere interimara prin boicotarea sedintelor CSM de numire ale procurorului Adina Florea, ce obtinuse functia in urma concursului organizat de CSM pentru ocuparea acestui post, desi avusese cea mai mare nota dintre toti candidatii. Intr’un final, dupa abandonul procurorului Adina Florea de a primi functia care i’se cuvenea in urma concursului pe care il castigase fara drept de apel, CSM a numit un alt procuror la conducerea acestei institutii pe care credeau ca il pot controla, acesta fiind unul destul de controversat la momentul numirii sale fara concurs, desi asa prevedea procedura legala de functionare a acestei sectii. La ora actuala, dupa trei ani de la infintare, din pricina subfinantarii intentionate cu care acesta sectie  s’a confruntat de la bun inceput, in cadrul sectiei activeaza un numar de 7 procurori care lucreaza sub o permanenta si uriasa presiune, adica nici jumatate din posturile vacante nefiind inca ocupate, desi schema de angajari prevede acest lucru. Cei 7 procurori au in medie pe cap in jur de 900 de dosare pe care trebuie sa le instrumenteze, dintr’un total de 6636, din care 3452 de dosare au fost preluate in 2019 de la „sectia de elita” care functiona in cadrul DNA, unde procurorii desemnati „stateau cu curul pe ele” de peste 10 ani de zile, ca sa o citez pe Kovesi, zeita anticoruptiei din Romania, pentru a fi scoase „la nevoie”. Cu toate impedimentele si piedicile, SIIJ a reusit sa solutioneze 552 de dosare in 2020, dosarele zeitei Kovesi nenumarandu’se printre ele datorita faptului ca atat Kovesi sprijinita de tot sistemul a facut pe dracu in patru ca acele dosare sa nu poata fi duse pana la inaintarea inspre instanta, Lulutuza refuzand ilegal si in mod repetat sa se prezinte la audieri, ICCJ scapand’o chiar si de controlul judiciar impus de SIIJ, pana cand Bruxelles a salvat’o si a numit’o intr’o functie inexistenta, dintr’un parchet inexistent, care inca e departe de a functiona.

Manipularea rapoartelor GRECO si Comisiei de la Venetia

Anul 2019 a fost marcat de celebrele rapoarte rapoartelor GRECO si Curtii de la Venetia, in care toata opozitia politica a manipulat faptul ca in acele rapoarte se cere imperativ desfintarea SIIJ! Multa lume a luat de bune aceste manipulari, insa in realitate atat GRECO cat si Comisia de la Venetia, faceau doar niste recomandari cu privire la functionarea SIIJ, respectiv intarirea acestei sectii pentru ca aceasta sa fie cu adevarat independenta si sa poata functiona conform scopului pentru care fusese creata, considerand ca modul in care functiona la acel moment, era o anomalie in Justitia din Romania tocmai pentru ca sistemul se zabatea sa se salveze prin raportorii sai catre aceste institutii.

De ce SIIJ trebuie desfintat in regim de urgenta? Kovesi este cheia!

Pe data de 23 decembrie 2020, Kovesi a inregistrat la Inalta Curte o cerere avand ca obiect ”contestatie durata proces” cu privire la amanarile succesive de punerea a dosarelor sale pe rol. Potrivit Codului de procedura penala, daca activitatea de urmarire penala sau de judecata nu se indeplineste intr-o durata rezonabila, se poate face contestatie, solicitandu’se accelerarea procedurii. In cazul fostei sefe a DNA, este vorba de activitate de urmarire penala pusa in miscare de SIIJ care insa nu a putut solutiona pana acum dosarele zeitei anticoruptie pentru trimiterea in instanta, datorita motivelor enumerate in paragraful anterior. Inalta Curte de Casatie si Justirie a admis in 27 ianuarie, contestatia formulata de fostul procuror sef al DNA, Laura Codruta Kovesi impotriva „tergiversarii” de catre Sectia de Investigare a Infractiunilor din Justitie a solutionarii dosarului in care Kovesi este urmarita penal!

Cu alte cuvinte, graba cu care aceasta sectie trebuie desfintata se joaca tot in jurul lui Kovesi si ingroparii dosarelor in care este urmarita penal si ii atarna greu de picioarele ingenue, precum si a altor dosare cum ar fi cel al procurorului Bogdan Pirlog care s’a „autosesizar” si ocupat in prima faza de „Dosarul 10 august”, acelasi Pirlog care in sedinta CSM pentru obtinerea avizului de desfintare a facut un real show de sustinere a acestui aviz.

De ce majoritatea judecatorilor apara SIIJ

Raspunsul este unul simplu: pentru ca SIIJ este singura institutie care sta scut intre judecatori si abuzurile si presiunile care s’au facut asupra lor pana la infintarea acestei sectii! Statutul judecatorului este unul complet diferit de cel am procurorului, desi, multumita lui Macovei, dupa introducerea printr’o lege stramba si cu dedicatie a procurorilor in randul magistratilor aceste roluri in instatele de judecata s’au intrepatruns intr’un mod absolut nenatural. Odata cu eliberarea presiunii facute asupra judecatorilor prin infintarea acestei sectii independente, judecatorii au putut trai fara teama unui dosar „pus deoparte” si de aici si curajul pe care l’au prins in ultima vreme de a da decizii conforme cu legile si dosarele aduse in fata lor, fara celebrele „plicuri galbene” in care le venea si decizia.

Va supravietuii SIIJ?

Este o intrebare care la acest moment nu cred ca poate avea un raspuns foarte clar, in ciuda avizului CSM negativ, Stelian Ion va merge mai departe cu acest punct de pe agenda cu care a venit la Justitie, incercand sa inainteze un proiect de lege in Parlament unde urmeaza sa fie ulterior votat de legiuitor. Presiunile sunt uriase de ambele parti insa, fata de perioada dinainte de 2019, lucrurile s’au schimbat destul de mult in Justitie, unde judecatorii incep sa isi aroge locul pe care ar fi trebuit sa il aiba mereu, iar o incalcare a avizului negativ din CSM, chiar si asa consultativ cum este, in acest moment reprezinta o decizie dificila, dar nu imposibila pentru acoperierea lui Kovesi si a intregului sistem care se lupta din rasputeri sa isi recapete puterea pe care o aveau odata, Predoiu lucrand intens in acest sens si reusind ca inainte de plecare sa elaboreze in nou proiect de lege in care securistii sa fie reintrodusi in anchetele penale.

Opinie personala

La fel cum toata lumea trebuie sa raspunda in fata cuiva, tot asa SIIJ trebuie sa existe in forma in care exista acum, respectiv independenta de numirile politice si doar sub controlul CSM, asta daca tot ne’am batut cu caramida in piept ca ne dorim „Stat de drept”! Nu stiu care va fi finalul acestei epopei, dar pot sa banuiesc ca pentru salvarea curului „zeitei anticoruptie”, acoperirea cacaturilor facute vreme de 15 ani si a redobandirii controlului Justitiei de aceleasi forte obscure, nici un sacrificiu nu va fi prea mare, cum nici Romania nu a fost.

UPDATE: Exact asa cum banuiam, Stelian Ion calca in picioare decizia CSM si trimite mai departe inspre guvern proiectul de lege pentru desfintarea SIIJ, urmand ca acesta sa ajunga ulterior la vot in Parlament, unde insa s’ar putea sa se loveasca de lipsa votului unei majoritati necesare, UDMR si o parte a PNL declarandu’se impotriva desfintarii sectiei si revenirii acesteia in cadrul DNA!

„În aceasta dimineață am semnat și am trimis la guvern propunerea de proiect legislativ pentru desființarea SIIJ. Ieri a fost o ședință lungă. S-a dat un aviz. El a fost negativ. Reamintesc că avizul este consultativ. După analiza finală am decis să trimit proiectul pentru desființarea SIIJ.

Din punctul meu de vedere desființarea acestei instituții reprezintă o normalizare, era o promisiune a programului și le respectam. am ascultat toate argumentele, dar acele argumente pot fi avute în vedere în cu totul alt context”

a spus Stelian Ion.