Nu am scris nimic despre scandalul provocat de Maria Olaru odata cu lansarea cartii sale autobiografice in care povestea viata de cosmar pe care a avut’o cata vreme a fost in lotul olimpic de gimnastica a Romaniei, pentru ca am asteptat si alte reactii din partea celor implicati. Ei bine, acestea nu au intarziat prea mult sa apara, primele au fost a celor acuzati de rele practici, antrenorii Belu si Bitang pentru ca mai apoi (si astea ma interesau cel mai mult) sa apara si marturiile restului de gimnaste ale lotului olimpic care s’au declarat cel putin consternate de declaratiile Maria Olaru pe care o cunoasteau a fi putin mai altfel (?) dar nu se asteptau sa se ajunga pana aici, conform declaratiilor lor pe care le puteti citi aici.
Eu nu ma pot pronunta cat de reale sunt marturiile Mariei Olaru, insa mi’se pare lipsa de caracter din partea ei ca abia acum, dupa atata amar de vreme s’a gasit sa spuna ce are de spus ca sa castige ce, mai ales cand gimnastica romaneasca este in moarte clinica?! Putea sa faca lucrul asta oricand, de ce abia acum?! Nu are nimeni nici o vina in afara de parinti ei pentru problemele familiare pe care le avea, iar faptul ca acum banuiesc ca beneficiaza de o renta viagera bunicica despre care nu am auzit sa vorbeasca, consider ca este un mod onest prin care ii sunt recunoscute meritele si sacrificiile pe care a trebuit sa le faca pentru performante, desi ea nu se numara printre cele mai galonate campioane plus ca ea recunoaste faptul ca era obraznica si neascultatoare la antrenamente iar cand ai de a face cu o presiune atat de uriasa, unele iesiri din partea antrenorilor pot fi mai dure, chiar exagerate uneori. Nu zic ca le aprob, poate doar spune ca incerc sa le inteleg, atata vreme cat si eu ca si multi dintre voi asteptau aurul dincolo de pret … ce poate oricum fi inteles de fiecare in felul sau, dincolo de o victimizare gretoasa.
Toata balciul asta de prost gust ma dezgusta. Trist.
Am urmarit si eu subiectul intr-o mica mare masura.
Am invatat ca nu te pui cu femeile, nu te pui cu mintea lor, nu te pui cu oamenii care pot fi intr-o oarecare depresie, frustrare referitoare la lucrurile din copilarie.
E greu de luptat, e posibil sa-i fi ramas niste sechele de mica, in anumite privinte.
Eu n-o judec pe ea, dar cred ca toata lumea stia de ce se intampla in sportul de performanta.
Asta se si vrea, gimnastica romaneasca; un „gulag sovietic”, cum au trebuit sa respecte drepturile omului si alte chestii, nema performanta si vine si fata asta si scrie ce copil batut a fost si gata, aaaa…. deia era performanta, i bateau nazisti aia doi pe bieti copii sa faca ei curu mare, imi pare rau da cu asta se va ramane, deja gimpele a crescut.
Acum sa fim seriosi, eu personal am facu atletism toata copilaria pana in facultate pentru ca puteam, am avut un antrenor mai dur, urla ca apucatul, era imbecil, am plecat la altul, bine la gimnastica la nivelul asta, la cei doi trageau toti ca mustele la cacat, ce interventii erau ca pe vremea aia buna sa fie copilul in clasa lor si acum se dau in barci, AIUREA! Frustrari, complexe si acum interese si tradare pentru 2 arginti.
Olaru a scris o carte, asa si?! Putea sa scrie orice, nu am citit carte si nu stiu daca vine cu ceva dovezi sau marturii in sprijin sau e doar o povestire romantata?!