Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului – tradiții și obiceiuri românești de Sfânta Maria Mare

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, cunoscută și ca Sfânta Maria Mare, este celebrată pe 15 august și este una dintre cele mai importante sărbători creștine. Aceasta sarbatoare, conform scripturilor, are o semnificație profundă în tradiția creștină. Aceasta comemorează momentul în care Fecioara Maria, mama lui Iisus Hristos, a fost ridicată la ceruri, trup și suflet, după ce și-a încheiat viața pământească.

Semnificație religioasă

Prin “adormire” crestinii inteleg că Sfanta Maria nu a murit în sensul obișnuit, ci a adormit și a fost ridicată la ceruri. Aceasta „ridicare la ceruri” simbolizează victoria asupra morții și promisiunea vieții veșnice pentru toți credincioșii crestini, care o consideră pe Sf. Maria un mijlocitor puternic între oameni și Dumnezeu, rugându’se pentru ajutor și protecție.

Simbolism creștin

Sfanta Maria este văzută ca un model de puritate și sfințenie, fiind considerată cea mai mare dintre sfinți. Mulți credincioși o văd pe Maria ca pe o mamă protectoare, care veghează asupra lor și le oferă sprijin în momentele dificile. Această sărbătoare este un moment de reflecție și rugăciune pentru creștini, oferind ocazia de a se reconecta cu credința și tradițiile lor.

Obiceiuri și tradiții românești de Sfânta Maria

• Participarea la slujbe religioase: Credincioșii merg la biserică pentru a participa la slujbele speciale dedicate acestei sărbători, unde se cântă imnuri și rugăciuni în cinstea Maicii Domnului.
• Pelerinaje: Mulți credincioși fac pelerinaje la mănăstiri și biserici dedicate Maicii Domnului, cum ar fi Mănăstirea Nicula din Transilvania.
• Mese festive și pomana: În dimineața zilei de Sfânta Maria, credincioșii organizează mese festive și dau de pomană mâncare și băutură pentru sufletele celor trecuți în neființă.
• In perioada postului Sfintei Marii fetele isi cos costume speciale, lucrate numai in alb, pentru pelerinajul din zilele de 14-15 septembrie la manastirile care poarta hramul Sfanta Maria (Ciosa, Nicula, Moisei, Manastirea Hodos Bodrog, Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus, Tismana, Rohia, Bixad, etc).
• Tămâierea mormintelor: Femeile merg în cimitir și tămâiază mormintele rudelor, aducând struguri, prune și faguri de miere pentru a fi sfințite de preoți și împărțite credincioșilor.
• Schimbarea pălăriei cu căciula: În unele zone, ciobanii coboară oile de la munte și își schimbă pălăria cu căciula, semnificând sfârșitul verii.
• Ciobanii coboara oile de la munte (La Santamaria Mare / Tulesc oile la vale!), barbatii isi schimba palaria cu caciula, se interzice scaldatul in apa raurilor spurcata de cerb si dormitul pe prispa sau in tarnatul casei.
• Se spune că dacă trandafirii înfloresc de Sfânta Maria, toamna va fi lungă. De asemenea, fetele nemăritate culeg flori pe care le așează la icoanele din biserică pentru a se proteja de boli și necazuri
• Este interzis scăldatul în râuri, considerându-se că apa este spurcată de cerb.
• Se evită dormitul pe prispă în această zi
• De Sfanta Marie, fetele purtau o planta numita „navalnic”, care avea puterea sa aduca petitori.
• In sudul tarii se angajau pandarii la vii si se luau masuri de protectie magica a podgoriilor impotriva pasarilor.
• În multe sate româneşti nu se aprinde focul cu două zile înainte de această sărbătoare. Se spune că, în caz contrar, oamenii riscă să se îmbolnăvească, să le ia foc acareturile şi să ia boli care pocesc pentru cei ce mănâncă gătit la foc în aceste zile. Gospodarii vor avea recoltele blestemate şi fără roade dacă vor lucra în această zi mare, iar vitele li se vor îmbolnăvi şi gospodăria se va destrăma.
• De pe 15 august se deschidea, in satul traditional, un important sezon al nuntilor, sezon care tinea pana la intrarea in postul Craciunului. In aceasta zi se organizau targurile si iarmaroacele de toamna.
• Perioada dintre cele doua Santamarii, Santamaria Mare (15 august) si Santamaria Mica (8 septembrie), era considerata perioada cea mai potrivita pentru semanaturile de toamna.
• In aceasta zi erau adunate ultimele plante de leac.
• Tot în această zi de sărbătoare, femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului pentru ca aceasta să le protejeze pe toată durata sarcinii şi să le ajute să nască prunci sănătoşi.
• În ziua sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, în Transilvania, există obiceiul ca femeile măritate să ducă la biserică, dis-de-dimineaţă, fructe din recolta de struguri şi de prune. Acestea sunt sfinţite de către preoţi şi împărţite apoi credincioşilor.

Dumnezeu sa binecuvanteze purtatorii de nume intr’u multi ani sanatosi!