Sfânta Mare Muceniţǎ Varvara – Ocrotitoarea Minerilor, o fascinantă poveste de viață

Sărbătorile de iarnă din tradiția românească încep cu celebrarea Sfântului Apostol Andrei, acesta find Ocrotitorul României și cel care a propovăduit evanghelia Domnului la strămoșii noștri geto-daci, și anume în teritoriile situate pe țărmul apusean al Mării Negre (Pontul Euxin). Ziua Sfântului Andrei marchează și începutul iernii, fiind cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Sântandrei Cap-de-Iarnă, acestă zi find și ziua de deschidere a sărbătorilor de iarnă în calendarul românilor, care continuă în 4 decembrie cu  sărbătoarea de Sfânta Mare Muceniţǎ Varvara, cea socotită a fi Ocrotitoarea Minerilor, care are o fascinantă poveste de viață pământească până să ajungă un reper important în calendarul ortodox român.

Cine a fost Sfânta Mare Muceniţǎ Varvara

Sfânta Varvara a trǎit la sfârşitul secolului al III-lea şi începutul secolului al IV-lea era noastrǎ, în Egiptul antic, în cetatea Heliopolis din delta Nilului. Ea era unicul copil al bogatului Dioscor ce credea în idolii ce stǎpâneau credinţa imperiului roman al împǎratului Maximilian (305-311). Pentru a-şi feri frumoasa ficǎ de ochii lumii Dioscor a clǎdit un turn în care i-a asigurat tot ce şi-ar fi putut dori . Sfânta Varvara, fire aplecatǎ asupra cunoaşterii, în izolarea turnului ei a încercat sǎ afle rǎspunsul la întrebǎri legate de creaţie, existenţǎ divinǎ, sau creator. Ne fiind mulţumitǎ de rǎspunsurile primite de la slujitoarele ce o înconjurau şi care încercau sǎ o convingǎ cǎ la baza tuturor lucrurilor stau zeii, a ajuns singurǎ la concluzia cǎ la baza tuturor lucrurilor stǎ de fapt divinitatea supremǎ, cea care a creat totul şi nu zeii cei fǎcuţi de mâna omului.

Venind vremea cǎsǎtoriei, mulţi bǎrbaţi de neam mare au cerut-o de la tatǎl ei

Dar cu toate insistenţele pǎrintelui sǎu Sfânta Varvara a refuzat cererile peţitorilor şi chiar a ajuns sǎ-şi ameninţe pǎrintele cǎ se va sinucide dacǎ acesta va continua în încercarea de a o cǎsǎtori. Dioscor bazându-se pe fapul cǎ fiica lui îl iubea a considerat cǎ dacǎ va fi o bunǎ bucatǎ de timp plecat, când se va întoarce îi va fi mai uşor sǎ o înduplece sǎ se cǎsǎtoreascǎ. Aşadar a plecat într-o cǎlǎtorie de mai lungǎ duratǎ, dar a dat poruncǎ ca în lipsa lui sǎ se construiascǎ o baie pentru fiica sa. Baia trebuia sǎ aibǎ douǎ ferestre. De asemenea crezând cǎ dacǎ fata întâlnind şi alţi oameni va fi poate tentatǎ sǎ accepte cǎsǎtoria, a dispus ca fata sǎ fie lǎsatǎ sǎ iasǎ din turnul ei. Dar dupǎ plecare lui Dioscor, într-o zi plimbându-se Sfânta Varvara a întâlnit nişte fecioare creştine, de la care a aflat mult aşteptatele rǎspunsuri la întrebǎrile ce o frǎmântau. Cuprinsǎ fiind de credinţa creştinǎ se boteazǎ şi devine neclintitǎ în credinţa sa . Vǎzând cǎ la baia ei meşterii fac doar douǎ ferestre, Varvarǎ încalcǎ porunca tatǎlui ei şi porunceşte sǎ se facǎ şi a treia ferastrǎ. Întorcându-se din cǎlǎtorie, Dioscor vede cele trei ferestre de la baia ficei lui şi din discuţiile pe care le are cu ea aflǎ cǎ fata este creştinǎ.

Cuprins de furie oarbǎ, scoate sabia şi vrea sǎ o omoare pe loc, de fricǎ Sfânta Varvara fuge

Urmǎritǎ fiind de tatǎl ei ajunge pe un munte abrupt unde vǎzând cǎ nu mai are scǎpare începe sǎ se roage. Atunci muntele s-a despicat în douǎ şi Varvara a intrat în acea despicǎturǎ. În interiorul muntelui pereţii s-au dat la o parte şi au lǎsat-o sǎ urce pânǎ în vârf unde a gǎsit o peşterǎ în care s-a ascuns. Urmǎritorii ei ne mai vǎzând-o au întrebat doi pǎstori dacǎ nu ştiu unde s-ar fi putut ascunde. Unu dintre pǎstori a spus urmǎritorilor unde se ascunde Varvara şi astfel au putut sǎ o prindǎ.

Pǎstorul care a trǎdat-o pe Sfânta Varvara s-a transformat pe loc în stanǎ de piatrǎ la fel ca şi turma lui

Dupǎ ce a torturat-o încecând sǎ o determine sǎ renunţe la creştinism, Dioscor a predat-o pe Sfânta Varvara ighemonului (conducǎtorul) cetǎţii, Marcian, care vǎzând cǎ nu existǎ cale de a o îndupleca sǎ revinǎ la religia pǎgânǎ porunceşte sǎ fie întemniţatǎ şi torturatǎ. În temniţǎ Varvara o cunoaşte pe Iuliana, care atunci vede cu ochii ei cum credinţa Sfintei Varvara îi vindecǎ rǎnile pricinuite de torţionari şi devine şi ea creştinǎ

Vǎzând cǎ nu o poate îndupleca în nici un mod, Marcian a poruncit ca Varvara sǎ fie supusǎ în public la chinuri greu de imaginat. Iuliana ne mai putând privi la chinurile Sfintei Varvara se ridicǎ împotriva condu-cerii şi recunoaşte cǎ şi ea este creştinǎ.

Dupǎ ce au fost schingiuite, cele douǎ martire au fost decapitate

Pe Sfânta Varvara a decapitat-o propriul tatǎ, iar pe Iuliana un ostaş. Era în data de 4 decembrie anul 306. Potrivit unei versiuni ulterioare a legendei, Sfânta Varvara dupǎ ce a fugit de tatǎl ei s-a refugiat le minerii unei mine de argint din Laurium în Grecia. Ea a fost totuşi prinsǎ când ieşea din puţ şi a fost decapitatǎ de tatǎl ei. Fiindcǎ tot timpul cât a stat ascunsǎ printre mineri Sfânta Varvara i-a apǎrat pe aceştia de accidente prin rugǎciunile sale, minerii din Laurium au ales-o ca ocrotitoare a lor. A fost considerată de asemenea și protectoarea turnurilor și a fortificațiilor, a constructorilor și arhitecților.

Sfânta Varvara a devenit protectoarea tuturor minerilor

Sfânta Varvara a ajuns în Romania pentru prima oara in zona minieara din Valea Jiului, odatǎ cu minerii polonezi şi ruteni din Bucovina, cehi, austrieci, germani şi unguri dar şi slovaci şi români din imperiul Austro-Ungar, colonizaţi aici în perioada 1868-1896. De atunci şi pânǎ astǎzi s-a sǎrbǎtorit ziua de 4 decembrie ca ziua Sfintei Varvara protectoarea minerilor .

Sursa.

9 comentarii la „Sfânta Mare Muceniţǎ Varvara – Ocrotitoarea Minerilor, o fascinantă poveste de viață”

    • „… din ciclul, sa ne aducem aminte ca suntem romani, avem indentitate si traditii, avem istorie milenara si povesti frumoase ce trebuie stiute de copii nostrii!” friends

      Răspunde
      • Mă plângeam că nimic nu ajunge la sufletele lor. friends Aici nu reușeam să o fac să rezoneze, deși are cărți, știi pe alea pe care le-am avut și noi, Povestiri istorice, dar și multe populare, legende, mituri, de acolo i-am citit eu.

        Răspunde
        • Ajunge tovarasa, ajunge, atat ca inainte trebuie sa le „desfundam” urechile si sa le incalzim inima dupa ce il aducem pe Dumnezeu in sufletele lor, iar apoi sa le povestim cine sunt din prisma celor care au fost! Sa ne adaptam nitel „pa nou” ca nu e nimic rau in asta, important e sa se creeze puntea de legatura, iar de acolo, totul merge de la sine! hi Si mai e ceva … nu uita ca nimeni nu este profet in neamul lui! wink

          Răspunde
          • Să știi că la partea cu istoria pătimesc din două motive: percepția ei vizavi de realitatea din teren ( și din păcate e greu de contrazis ) și din cauze de istorie predată la școală, manualele sunt niște batjocuri care arată precum ecranul românieitv, te dor ochii! Niște sorcove kitschoase de zici că le fac chinezii… Am reluat în vacanțe toată istoria antică și medievală după o editură altfel…Amu am de la ei și pe cea a românilor, momentan nu o mai pot strecura printre prioritățile ei.
            Cunosc pe cineva din zona ta, care duce copii în tabere în zonă, doar băieți, din păcate, dar și de înțeles la ce provocări îi expune. A fost o surpriză, el având o ocupație diametral opusă.

  1. Sustin si eu demersul asta, scrie cat de mult poti despre istorie si neam ca le dau si eu la aia mici ai mei sa citeasca! Asa au aflat si eu ca exista un Haloween romanesc si li s-a parut mult mai interesat pentru ca avea si o poveste cu traditii! drinks

    Răspunde
    • Nu cred că m-am exprimat eu clar dincolo, și odoara mea a găsit varianta românească mult mai horror, motiv pentru care și pentru ea varianta asta a fost mult mai tare decât cea americană. “ O găselniță” perfectă pentru a o face curioasă, adaptarea aia la “ pe nou” despre care a scris Ice. Lupii îi plac de mică.
      Unde a pocnit pipota în mine a fost la faptul că îmi seamănă la gusturi. laugh Nu că n-aș avea un copil cum a scris Ice, dar nu strig în gura mare. Știe ea ce cred, cu bune și cu rele, e de ajuns. smile

      Răspunde
      • friends

        Răspunde

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la IceWorld|DeuteriumCore

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura