Superstiții și obiceiuri de Anul Nou pe la români și pe la alții

În România obiceiurile de Anul Nou sunt marcate de o serie de superstiții și obiceiuri străvechi, menite să aducă noroc, sănătate și prosperitate pentru anul care vine. Aceste obiceiuri păstrate în toată țară cu sfințenie sunt o împletire de vechi tradiții precreștine moștenite din vatra vechii Dacia ce ulterior au fost adaptate că obiceiuri creștine.

Obiceiuri de Anul Nou la români:

• Sorcova: Sorcova este un obicei popular românesc, practicat pe 1 ianuarie. Aparținând obiceiurilor de Anul Nou, umblatul cu Sorcova e mai cu seamă bucuria copiilor. Aceștia poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată.Numele de Sorcova vine de la cuvântul bulgar surov (verde fraged), aluzie la ramură abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore.Înclinată de mai multe ori în direcția unei anumite persoane, Sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare și tinerețe celui vizat. Textul urării, care amintește de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mișcării Sorcovei.

• Plugusorul: Find considerat o colindă agrară precreștină, Plugușorul este un obicei general, practicat de români cu prilejul Anului Nou. Obicei agrar, cu adânci rădăcini în spiritualitatea românească, plugușorul este o colindă; o colindă agrară declamată, cu elemente teatrale, având că subiect muncă depusă pentru obținerea pâinii. Plugul, ornat cu hârtie colorată, panglici, șervete, flori, pe care se punea, eventual, și un brad, era o prezența nelipsită în cadrul acestei colinde. Plugușorul se recită din casă-n casă în Ajunul Anului nou, seară, sau până în dimineață Anului Nou.

• Capra: Inițial, mersul cu capra a luat naștere sub formă unui element cult și avea rolul de a stabili dacă vremea va fi bună în anul ce va urmă sau dacă vor urmă zile ploioase și friguroase. Acest ritual se manifestă de obicei în preajma Anului Nou, începând cu o săptămâna înaintea acestuia și incheiindu-se la câteva zile după intrarea în noul an. Pentru români însă, dată de 31 decembrie este considerată a fi cel mai reprezentativ și cel mai oportun moment în care poate avea loc jocul caprei, acesta nefiind limitat la această zi, întocmai pentru a aduce bucurie, noroc și sănătate în fiecare casă pentru o perioada mai lungă, jocul devenind un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale, bogăția recoltelor.

• Jocul Ursului: Cultul ursului era prezent la geto-daci, care îl considerau un animal sacru. Chiar numele Zalmoxis, confirmă faptul că ursul era un animal totemic al dacilor (zalmo=piele și olxis=urs). Jocul cu măști de urs simbolizează moartea și reînvierea naturii. Mihai Coman, în Bestiarul mitologic românesc, afirmă:
  

  “În colindul cu Ursul, animalul moare și învie, într-o dramatizare simbolică a mitului renașterii naturii/cosmos (…) Astfel, rostogolirea urșilor în cerc, bătutul și moartea ursului, apoi învierea miraculoasă că și urcarea acestuia pe bată (toiag), redau în chip metaforic succesiunea anotimpurilor care, cândva, stăteau sub semnul acestui animal, capabil să învingă iarnă și să vestească primăvară”

  potrivit crestinortodox.ro

Urături și Colinde

Pe lângă obiceiurile mai elaborate, urările de Anul Nou sunt foarte importante. Acestea sunt adesea în versuri și includ dorințe pentru sănătate, belșug, și fericire. Urătorii merg din casă în casă, cântând și recitând urături, aducând astfel un mesaj de bun augur pentru anul care începe.

Moșii de Anul Nou si Jocul Maștilor

În tradiția românească, „Moșii de Anul Nou” sau „Moșii de iarnă” reprezintă un obicei specific de pomenire a morților, care are loc în prima sâmbătă după Anul Nou, încă din timpuri străvechi. Acest obicei este strâns legat de credința în nemurirea sufletului și de respectul pentru strămoși. „Jocul mastilor” reflectă respectul profund al românilor pentru tradiție, comunitate și familia extinsă, inclusiv cei care au trecut în neființă. „Moșii de Anul Nou” nu doar că aduc un omagiu celor trecuți, dar și reafirmă legăturile dintre cele două lumi – cea a celor vii și cea a celor morți, într-un ciclu continuu de amintire și respect.

Superstiții de Anul Nou la români

La români, superstițiile și tradițiile de Anul Nou sunt menite să aducă noroc, sănătate și belșug pentru anul ce urmează.

• In prima zi de anul nou nu se scoate nimic din casa, nici macar gunoiul! Nu se fac cadouri, nu se dau bani, nu se fac cumparaturi.
• Bani în buzunar: Se crede că este bine să ai bani în buzunar la trecerea dintre ani pentru a atrage prosperitate financiară. În unele zone, femeile coc pâine cu bani ascunși înăuntru, iar cel care găsește monedele va avea noroc de bani tot anul.
• Culoarea roșie: Purtați ceva de culoare roșie, deoarece se crede că aduce noroc și dragoste.
• Vâsc: Prezența vâscului pe masă sau sărutul sub vâsc la miezul nopții este asociat cu norocul și dragostea.
• Mese bogate: O masă plină de mâncare, dar fără carne de pasăre, este considerată a aduce belșug și sănătate.
• Jocuri populare în aer liber: A dansa în aer liber la miezul nopții ar aduce sănătate și împlinirea dorințelor.
• Primul musafir: Primul vizitator în prima zi a noului an ar trebui să fie un bărbat brunet pentru a aduce noroc, evitându-se persoanele blonde sau roșcate, care sunt considerate aducătoare de ghinion.
• Atentie cum va petreceti noaptea dintre ani si mai ales unde si cum va prinde noul an! Daca sunteti pe drum se crede ca tot anul o sa umblati pe drumuri, daca sunteti bolnavi tot anul veti fi la fel si asa mai departe.
• In noaptea dintre ani totul sa fie plin incepand de la farfuriile si paharele de pe masa pana la buzunare in care ar fi bine sa aveti cat mai multi bani.
• atentie cine va calca pentru prima oara in casa in prima zi din an. Acesta trebuie sa fie un barbat a carui latura pozitiva sa va umple casa de bucurie. Cu orice risc nu lasati nici o femeie sa va intre prima pe usa!
• De pe masa de revelion nu trebuie sa lipseasca pestele in orice forma ar fi el. Se considera ca tot anul veti fi iuti si vioi ca pestele in apa. De asemenea porcul nu trebuie sa lipseasca (scurma inainte) in masura in care mancarea de pui/gaina trebuie sa lipseasca cu desavarsire (scurma inapoi)!
• Noul an trebuie intampinat cu un pahar de sampanie in mana si focuri de artificii care au darul de a alunga spiritele rele.
• Ar fi bine ca de revelion fiecare invitat sa poarte ceva rosu culoare ce se considera a atrage energiile pozitive.

Superstiții de Anul Nou pe la alții

• Spania: Spaniolii consumă 12 boabe de strugure la fiecare dintre cele 12 bătăi ale ceasului de la miezul nopții, fiecare boabă reprezentând o lună a noului an și o dorință pentru ea.
• Italia: Se aruncă obiecte vechi pe fereastră pentru a scăpa de ghinionul anului trecut.
• Grecia: Se face o prăjitură specială numită Vasilopita, în care se ascunde o monedă. Persoana care găsește moneda va avea noroc tot anul.
• Scoția: Se practică „First-Footing”, unde primul vizitator al casei aduce daruri, cum ar fi cărbune sau băutură, pentru a aduce noroc.
• China: Se aprind artificii pentru a alunga spiritele rele și se poartă haine noi pentru a începe anul cu un nou început.
• Japonia: Se sună clopotele de 108 ori în temple pentru a elimina cele 108 păcate umane și a aduce noroc.