Au trecut si Pastele pe care multi l-au sarbatorit aproape mecanic si tot aproape mecanic au pronuntat cuvintele gen „Hristos a inviat!/Adevarat a inviat!”, au indeplinit diverse ritualuri si au tinut traditii. Dar stim oare ce inseamna ca istoric?
Iata un mic dictionar:
Etimologie:
Paste provine din ebraicul Pesach sau Pesah, trecut in diverse limbi ca si Pascha in greaca si latina, “Pâques” in franceza, “Pasqua” in Italiana, “Pashkë” in albaneza and “Pask” in limbile nordice; in limba noastra Pesach a mai dat nastere unui cuvant, provenit din aramaica si greaca, pasca, adica pâinea azimă fără nimic dospit sau fermentat.
Interesant este ca in engleza termenul nu a trecut intr’o oarecare adaptare, existand doar cuvantul Easter, un paganism, de la zeita fertilitatii numita Eostre ,Astarte sau Oster, careia vechii anglo-saxoni ii dedicau un festival in aprilie! Este inca o dovada a ingemanarii crestinismului timpuriu cu religiile pagane pentru a fi astfel acceptata de localnici.
Traditii si obiceiuri:
Din punctul de vedere al traditiilor, Folosirea oualelor si vopsirea lor NU este un rit crestin. Vechii greci si egipteni vedeau in ou un simbol al fertilitatii, virilitatii si reincarnarii eterne si il foloseau in ritualuri. Festivaluri religioase ale vechilor religii pagane de primavara aveau in primplan…o vanatoare de oua, vopsite in culori cu diverse semnificatii. Misionarii crestini au preluat obiceiul, considerand oul ca simbol al invierii lui Isus, iar rosul, evident, se referea la sangele lui Christos, in timp ce albastru se refera la dragostea crestina , verde la viata de apoi si galben la inviere.
Obiceiul iepurasului de Pasti este legat , din nou, de rituri ale fertilitatii, martie-aprilie fiind lunile in care oamenii observau nasterea puilor. Cum ouale se ascundeau , ca si iepurii, in iarba, asocierea animalului cu oul si apoi cu Pastele a fost inevitabila.
Diversele obiceiuri de azi, gen ciocnitul oualelor, mese intinse, cadouri, schimbul de dulciuri samd sunt , zic etnologii, ceva cam artificial si modern, in trecut sarbatoarea era ceva mai linistita…Totusi, obiceiul sacrificarii mieilor si consumarea carnii lor nu e o intamplare.
Vechi evrei sacrificau de pastele lor miei; sacrificiul lui Isus a ajuns sa fie considerat de crestini avand ca simbol mielul, caci Isus era mielul lui Dumnezeu. De aici reticenta multora de a consuma alta carne decat cea de miel.
In ce privesc Pastele Cailor, o expresie pe care o auzim destul de des in restul anului, acesta se sarbatoreste odata cu sarbatoarea crestina Inaltarea Domnului care este la cea a 40 zi dupa Pasti. Expresia provine din Transilvania, iar legenda din spatele ei ne spune ca la nasterea lui Iisus, caii din grajd facand mare galagie au fost blestemati de Maica Domnului sa fie mereu flamanzi tot timpul anilor in afara de ziua de Pastelor Cailor.
Azi multe semnificatii s-au pierdut. Dar nu strica sa ne aducem aminte ca multe din lucrurile ce par moderne sunt in fapt vechi si invers.