Tradiții și superstiții românești în Ajunul Crăciunului

În tradiția populară, Ajunul Crăciunului este sărbătoarea de sfârșit de an patronată de Moș Ajun in data de 24 decembrie al fiecarui an. Despre Moș Ajun se spune că ar fi fost frate geamăn cu Moș Crăciun, deoarece seamănă între ei ca două picături de apă, şi că ar fi fost ultimul dintre apostoli. De asemenea, Moș Ajun este cel care a poruncit să se dea flăcăilor colaci, să se umble cu colindatul și să li se dăruiască florinți de la părinți.

Potrivit tradiției crestine, Maica Domnului înainte de a naște a cerut ajutor lui Moș Ajun, dar acesta, considerându-se prea sărac, a trimis-o către fratele său mai înstărit – Moș Crăciun. Astfel Fecioara Maria a născut în staulul al cărui stăpân era Moș Crăciun.

Ce nu este bine să faci în seara de Ajun

• Din timpuri vechi, se zice că în noaptea de Ajun nu e bine să dormi pe paie sau prin fân în grajdul animalelor, fiindcă în această noapte boii vorbesc între ei despre Mântuitorul Hristos care s-a născut în iesele și pe care aceștia l-au încălzit cu suflarea lor.
• Se spune că în Ajun de Crăciun cerurile se deschid, dar această minune nu poate fi văzută decât de oamenii credincioși și buni la suflet.
• În noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem ușa nimănui pentru că ne va zbura norocul din casă.
• Un obicei care se întâlnește în multe regiuni ale țării este ca în ziua de Ajunul Crăciunului preotul, dar și cântăreții bisericești, să umble cu icoana nașterii lui Iisus Hristos.
• Se spune că pentru a avea noroc în decursul vieții nu trebuie să mănânci nimic în Ajun de Crăciun.
• În ziua de Ajun când gospodinele ies prima dată în curte trebuie să adune câteva surcele pe care mai apoi să le împrăștie prin casă, aceste surcele se numesc „pui”.
• Masa de Ajun: În multe regiuni, se pregătește o masă specială, de obicei de post, cu 12 feluri de mâncare simbolizând cele 12 luni ale anului. În unele gospodării, masa rămâne întinsă toată noaptea, cu un loc liber pentru cei plecați dintre noi.
• Împodobirea bradului: Deși mulți împodobesc bradul mai devreme, în tradiția populară, bradul se împodobește în seara de Ajun. Acesta reprezintă eternitatea și viața veșnică.
• Superstiții și rituri magice: Există numeroase superstiții, cum ar fi că nu e bine să dormi pe paie sau în fân în seara de Ajun deoarece se spune că boii vorbesc despre nașterea lui Iisus. Fetele nemăritate pot face vrăji pentru a-și vedea ursitul în vis, de exemplu, prin punerea unor feluri de mâncare afară.
• Sfințirea mesei: În unele zone, preotul vine să sfințească masa de Ajun, aducând binecuvântarea asupra casei și familiei.
• Cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun, pentru ca albinelor să le meargă bine și să nu le piardă la roit.

Tradiții de Ajun din zonele istorice ale României

• Transilvania: În unele sate, există tradiția „Irodului”, un fel de teatru popular unde se joacă scene din viața lui Isus, inclusiv masacrul pruncilor de către regele Irod. De asemenea, în satele săsești, se practică „Star Singing” (cântatul stelei), unde copiii duc o stea mare din lemn, cântând colinde.
• Moldova: Aici, colindatul este foarte răspândit, iar „Steaua” este un element central al colindelor. În seara de Ajun, se prepară „pomana porcului”, un fel de masă festivă cu preparate din carne de porc, chiar dacă în mod tradițional Ajunul este de post. În unele zone din Bucovina, se practică „Viflaimul”, o piesă de teatru popular despre nașterea lui Iisus.
• Muntenia: În Oltenia, există obiceiul „Călușerilor” care, deși mai asociat cu vara, poate apărea și în Ajun, cu dansuri specifice menite să alunge spiritele rele. În Muntenia, se pune mare accent pe colindat, iar colindătorii pot primi „colinde” (donații) mai substanțiale.
• Dobrogea: Aici, influențele multiculturale sunt evidente. În comunitățile lipovenești, se poate vedea tradiția „Koliadki” (colinde specifice rușilor lipoveni), iar în comunitățile turco-tătare, se sărbătorește Ramazan Bayram sau Kurban Bayram, adaptate la calendarul creștin.
• Banat: În Banatul de munte, tradiția „Plugului” este foarte cunoscută, unde tinerii merg cu un plug miniatural, mergând din casă în casă pentru a aduce noroc și belșug gospodăriilor. De asemenea, colindatul include „Cântecul Floricicăi”, un obicei specific pentru fetițele colindătoare.
• Maramureș: În Maramureș, colindatul este o artă în sine, cu colinde foarte vechi și complexe. Aici, se practică „Vicleimul”, o piesă de teatru popular care descrie nașterea lui Isus, cu un decor bogat și costumație tradițională. De asemenea, în Ajun, se ține „Masă tăcută”, unde se stă la masă fără a vorbi, în cinstea celor plecați.
• Crișana: În această regiune, se practică „Turca”, un grup de colindători care poartă măști și costumații colorate, imitând diferite personaje, inclusiv animale, pentru a alunga spiritele rele.
• Bucovina: oamenii lega pomii fructiferi cu paie pentru a asigura rodirea lor în anul ce vine, iar în alte regiuni, se poate arunca grâu sau porumb peste colindători pentru a avea recolte bogate.

Ce este bine să faci în seară de Ajun

• Gospodinele trebuie să fiarbă pentru masa de Ajun mai toate felurile de bucate, pentru a le avea și în anul următor.
• La Ajunul Crăciunului se pune puțină otavă pe masă, care după sărbători se va da vacilor să o mănânce, astfel le va merge bine și se vor înmulți.
• În Ajunul de Crăciun este bine să li se dea copiilor să mănânce bostan pentru a fi sănătoși tot anul.În unele locuri există obiceiul conform căruia fetele nemăritate trebuie să țină post negru pentru a-și putea visa ursitul.
• În alte regiuni ale țării, fetele, pentru a-și vedea ursitul, lasă afară peste noapte puțin din toate felurile de mâncare negustate, astfel ursitul va veni și va gusta, iar acestea vor putea să-l vadă, scrie tradiţii-superstiţii.ro
• Să nu dormi pe paie sau în fân: Se spune că în noaptea de Ajun, animalele vorbesc despre nașterea lui Iisus, și dacă dormi pe paie sau în fân, ai putea auzi aceste discuții, ceea ce ar aduce ghinion.
• Să nu arunci gunoiul afară: În unele regiuni, se crede că aruncarea gunoiului în seara de Ajun ar însemna să arunci norocul din casă. Gunoiul ar trebui păstrat până după sărbători.
• Să nu te cerți sau să ridici vocea: Este considerat de rău augur să te cerți sau să ai discuții aprinse în seara de Ajun. Se crede că astfel de conflicte pot aduce nefericire sau ghinion pentru tot anul.
• Să nu dai cu mătura afară: Se spune că dacă dai cu mătura afară în seara de Ajun, vei mătura din casă norocul și belșugul.
• Să nu speli rufe: În multe tradiții populare, spălatul rufelor în seara de Ajun este văzut ca o activitate ce poate aduce moarte în familie sau alte nenorociri.
• Să nu împrumuți bani: A împrumuta bani în seara de Ajun poate duce la pierderea averii sau la sărăcie pe tot parcursul anului următor.
• Să nu lași masa goală: După masa de Ajun, masa nu ar trebui lăsată goală; se spune că un loc trebuie lăsat pentru cei plecați dintre noi sau pentru Isus.
• Să nu refuzi colindătorii: A respinge colindătorii este considerat neospitalier și se crede că aduce ghinion. Este bine să oferi ceva în schimbul colindelor, chiar dacă e doar un dar simbolic, cum ar fi colaci, mere, nuci, dulciuri, carnati, etc.

Ajunul Crăciunului este o sărbătoare plină de obiceiuri și tradiții populare, iar multe dintre ele se păstrează încă atât la sate, cât și la orașe, printre aceste obiceiuri numărându’se și mersul la colindat.

Citește și: 

• Originea și istoricul cuvântului “LER” din colindele românești
• Tradiții și obiceiuri de Crăciun la români și în restul lumii
• Traditii si superstitii in Ajunul Craciunului
• La colindete si nu la colindat – traditii adevarate de Craciun
• Totul despre Craciun, crestinism si paganism
• Pitaraii de la Jiet
• Originea colindului „O, brad frumos”, cel mai răspândit colind de Crăciun
• Ignatul la romani – traditii care nu trebuie sa moara