Din tara in care nici macar sensul cuvantului #colectiv nu este inteles de toti la fel

Doi ani de la dezastrul din #colectiv. Plec de acasa pe un frig si vant cum rar am vazut si cu inima stransa inspre metroul ce urma sa il iau pana la Timpuri Noi de unde pe jos sa ajung la acel loc blestemat, dar in acelasi timp de comemorare. Ma opresc pe drum si cumpar niste candele … gandurile si sentimentele incep sa mi’se amestece intr’un tavalug necontrolat. Este pentru prima oara cand ajung acolo si ma intreb ce stari or sa ma incerce odata ajuns acolo.

Din bulevardul principal, o iau pe Tabacarilor, urmand niste stradute din ce in ce mai inguste si intortocheate unde incerc sa imi imaginez cum a fost aceea noapte de groaza in care realizez ca echipele de salvatori ajunse atunci la fata locului, au facut adevarate minuni in conditiile date. De la distanta aud ceva ce semana a slujba si intradevar, era una de pomenire a victimelor. In fata locului de comemorare de la Pionierul un sobor de preoti si o mana de oameni indurerati, pe margine cameramani de la diverse trusturi de presa … si cam atat. Nu am fost surprins totusi sa vad ca asta e tot ce a mai ramas din uriasa emotie creata acum doi ani de #colectiv – drama unei generatii …


Ce inseamna azi Colectiv si cum a fost inteles de fiecare?

  • Pentru victimele care au supravietuit a insemnat suferinta fizica si psihica. In vremea in care unii isi traiesc drama in anonimat si incearca sa isi refaca ce a mai ramas din viata lor dupa ce au fost parasiti de prieteni si familie, altii se lasa manipulati in continuare o data pe an ca imagine politica pentru cine e suficient de patetic sa mai aiba ceva nevoie de asta;
  • Pentru familiile care fie traiesc aceiasi drama alaturi de supravietuitori, fie cu golul lasat in suflet de pierderea celor dragi, intrebari fara raspuns si multa durere ca pentru o asemenea tragedie nu a platit inca nimeni si probabil nici nu va plati vreodata;
  • Pentru autoritati, durincurism. Nu s’a schimbat absolut nimic de atunci, zeci de capcane ale mortii ca si Colectiv continuand sa functioneze si astazi, fara ca nimeni sa le duca grija, pana cand probabil se va intampla din nou, iar atunci spitalele vor fi din noua luate prin surprindere nefiind nici in ziua de azi pregatite sa faca fata unei situatii critice in vremea in care se moare in continuare la fel de nestingherit de infectii intraspitalicesti cu sau fara Hexi Pharma;
  • Pentru politicieni mai nimic, pana si alora care s’au catarat pe cadavrele inca arzand ca sa isi asigure atunci capital politic si sa foloseasca aceasta tragedie nationala ca sa rastoarne guverne legitime, e doar data aia din calendar in care nu au purtat geaca rosie, in vremea in care altii ridica din umeri si ne mint la fel de impocrit si nonsalant ca totul este bine;
  • Pentru presa o zi de rating, cu niscaiva imagini de atunci, lacrimi de crocodil si eventual ceva interviuri banale cu supravietuitorii, modelate sa le dea bine in agenda de propaganda;
  • Pentru societatea civila nimic. Se pare ca nu au primit noi ordine la centrul de comanda al clonelor, departamentul de „proteste spontane”, asa ca iau o pauza, un mars cu chitare executat in avans a fost tot ce au avut pe buget si ordinea de zi;
  • Pentru generatia lor, indiferenta. Nu mai e deloc nici cool si nici trendy sa iti pui vreun hashtag cu Colectiv la postarile de pe facebook si nici sa isi faci selfie’uri pe la vreun eveniment de comemorare, a fost mai interesant cu lanterna in Piata Victoriei si alte flashmob-uri de sezon cu hashtag’urile de rigoare;
  • Pentru noi restul, indiferenta. S’au marit pensiile, s’au marit si salariile, dar in contrapartida si pretul la energie, gaze, mancare, benzina … alte si alte taxe care mai de care shugubete. Cine sa mai aiba timp de Colectiv si drame de acum doi ani?

Ce ar fi trebuit sa insemne?

colectív, ~ă: Persoane unite prin muncă și acțiuni comune în vederea acelorași scopuri Cf echipă.

Sursa: dexonline.ro

Cine a inteles macar acest sens al cuvantului colectív din DEX? Nimeni. Absolut nimeni, atat vreme cat fiecare dintre cei mai sus si’au vazut fiecare de oala lor, intelegand ce vor sa inteleaga, fara sa le pese de drama in sine si faptul ca un intreg sistem este putred si trebuie schimbat din temelii si nu doar o parte a lui, indiferent de culoarea politica sau cacaturile ce le sunt bagate in cap de aia care stiu ca e destul loc liber acolo?! Schimbarea nu se face doar prin a schimba niste oamenii, schimbarea se face cu ei in functie si presiuni draconice sa schimbe ceva, asumandu’si in acest fel functia pentru care s’au luptat sa o aiba!!! Dar cati prosti inteleg asta, intr’o tara in care nimeni nu a inteles nimic nici dupa ’89 cand au murit altii oameni ca azi nimeni sa nu isi mai aminteasca si nimeni sa nu mai aprinda vreo lumanare?!


… M’am retras intr’un colt. Nu am vrut sa deranjez durerea unor oameni care erau acolo pentru ca probabil pierdusera pe cineva drag. Am preferat sa stau in coltul meu si doar sa ma rog pentru cei dragi in sinea mea, in vremea in care sentimentele interioare formasera un cocktail greu de inteles, dar din care prima furia si neputinta alaturi de compasiune si empatie.

Se imparte pomana … cativa colacei, ceva coliva. Musca cei care apuca din ei, degusta coliva, cativa amarati nu mai apuca desi probabil ca de aia au venit pana acolo, dar se retrag cu bun simt si in liniste in coltul lor.

Ma apropii de altar si cu greu reusesc sa aprind candele ce le aveam in buzunar din cauza unui vant iute si aspru. Le aprind intr’un final si ma retrag pentru ca pret de cateva secunde sa mai privesc acel loc inainte de a pleca de acolo inspre casa, construind in suflet pe drum aceasta postare, ce acum i’am dat forma si curs in memoria celor dintre noi pierduti acolo, in empatia celor dintre noi care sufera si din ura pentru cei care suntem in rest … la anul si mai putini acolo, iar dupa ce florile se vor usca si lumanarile se vor stinge … nimeni acolo ci probabil ca ne vom muta la urmatoarea tragedie cu hashtag … a unei generatii, unei natii!


Dumnezeu sa va mangaie, ierte sau odiheasca, in vremea in care noi va uitam sa ne iertati pe noi!
#Colectiv

5 comentarii la „Din tara in care nici macar sensul cuvantului #colectiv nu este inteles de toti la fel”

  1. Nu stiu ce a inteles fiecare din tragedie, dar cu siguranta ne-am ales cu un slogan repetat pana la imbecilizare – coruptia ucide .. ignorand ca si prostia ucide, si neatentia ucide, si incalzirea globala ucide, si boala ucide – dar ne insterizam doar daca e rostul de vreun smen politic .. tot nu mi-e clar – exista vreo dovada directa ca autorizatia alora s-a dat pe spaga ? pana una alta vad ca-s liberi bine merci si aia care au dat cu artificii, si aia care au organizat evenimentul .. au trait mai degraba spaima puscariei medicii care cum necum au incercat sa salveze ce se putea salva .. daca nu-l poti atarna de gatul vreunui politician, un mort este doar un mort statistic .. ma refer si la cazul gigina.. anual aflu despre destui politisti morti sau omorati la datorie, si sunt toti uitati dupa breaking news-ul de 5 minute .. am mai invatat ceva – fara spaga sau pile nu suntem in stare sa indeplinim regulile pe care singuri le cerem zbierand in strada – inteleg ca stam la autorizarile isu chiar mai rau decat stateam acum 2 ani .. nu suntem mai atenti la reguli, nici mai exigenti cu noi insine, nici mai intelepti .. suntem doar mai isterici, si chiar si mai usor de prostit/manipulat decat inainte de #colectiv .. daca tot suntem la priveghiul propriului nostru spirit national, macar putem fi mai decenti si sa pastram ceva mai multa tacere .. lumanarile nu tin loc de spirit..

    Răspunde
  2. „Colectiv” un cuvant care bantuie generatiile trecute si prezente!
    Pentru bunicii si parintii unora dintre noi „Colectiv” a insemnat o drama in anii ’50, a insemnat cooperativizare fortata, framantari sociale, revolte ale taranilor obligati sa-si duca avutul la „Colectiv” in CAP-uri, arestari in masa, batai si torturi pentru depunerea adeziunilor la „Colectiv”. Cuvantul „Colectiv” a fost o drama in acei ani grei si dupa mine un nume neinspirat pentru un club, un cuvant plin de suferinta pentru Batranii nostri care cumva a revenit peste decenii ca un blestem. De aceea intodeauna le spun celor tineri ca e bine sa-ti cunosti trecutul, istoria si cuvintele tragice ale acelor momente, cateodata ajuta, cateodata dupa cum bine zicea Cola te ajuta sa eviti ignoranta si prostia care ucide, cateodata te ajuta sa nu mai repeti greseli, sa fii intelept chiar si la o varsta frageda sa ai un instict de conservare cumva educat, sa eviti locurile cu potential pericol si ca sa-l citez din nou pe Cola… ajuta sa fim mai atenti la reguli, mai exigenti cu noi insine .. si nu doar mai isterici, din pacate.

    Răspunde
  3. Acum exact 25 de ani , dragi mei, romani, rusi, ucraineni samd care jurasera credinta unei patria care at trebui demult sa fie acasa, adica Moldova dintre Prut si Nistru,m s-au batut aproape cu mainile goale contra tancurilor ruse,au luptat si multi dintre ei au pierit pentru neamul nostrum chinuit, pentru demnitate si onoare, ca apoi sa fie, zic eu, tradati in ceasul de cumpana.
    Facand o paralela poate fortata cu cei de la Colectiv, stau si ma intreb oare daca aceste jertfe au meritat. Si, dezamagitor, deocamdata raspunsul este NU. Asa cum si cei jertfiti in lupta cu comunismul intre 1940-1962 tot degeaba par a fi pierit…

    Răspunde
  4. Si celor care I-ati injura pe rusi, aduceti-va aminte ca cel care I-a condus in lupta atat de crancena de la Tighina pe voluntarii si politisti moldoveni este un rus…

    Răspunde

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la IceWorld|DeuteriumCore

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura