Cand ai un singur drum pe care sa mergi, esti un om fericit, ca nu ai nimic de ales, doar de mers inainte, beleaua incepe insa, cand te afli intr’o rascruce de drumuri si nu stii incotro sa o apuci. Ai la dispozitie N variabile, dar prea obosit si dezamagit fiind sa mai alegi vreuna, pur si simplu, te asezi in mijlocul lor si nu mai mergi nicaieri. Cel de alataieri ar fi ales cu ochii inchisi primul drum care i’se deschidea in fata, si zambind ar fi pasit cu incredere in el insasi inainte, fara a se mai gandi la ce il asteapta dupa primi pasii pentru ca in final si la urma urmei, exact faptul ca nu stie il facea sa ii faca. Cel de ieri, ar fi facut’o cu ochii inchisi pentru altcineva, care conta mai mult decat el, increzator fiind tot in el, ca putea face din imposibil posibil, pentru ca inainte de tot si toate, singurul lui gand era sa il vada fericit pe acel altcineva, iar pentru asta muta muntii din loc. Cel de azi … pur si simplu … alege sa stea in rascrucea asta de drumuri …
As raspunde cu drag unei provocari, daca as avea pentru ce. M’as implica si as face din imposibil, posibil, daca as avea pentru ce. Am ales insa … sa stau doar … ca mie unul imi este indeajuns … si nu am pentru ce.
Aleg ignoranta … incep sa ma invat cu ea.