Complicata a dracului viata asta.
Pana cand nu gusti din moarte (in orice forma ar fi ea) nu sti cum este sa renasti … nu o sa sti niciodata cum ai sa renasti, important este sa ai curajul sa o mai faci odata, agatandu’te macar de o ultima farama de speranta ce se poate transforma in minunea ce asteptai sa iti vina din cer, dar tot tu ramai cel care face sa devina una!
Prea multa filosofie, prea multa profunzime, prea multe ganduri amestecate, prea multa dorinta de a intelege ceea ce uneori nu trebuie inteles, prea multa dorinta de a le sti pe toate, prea multa matematica … strica! De aceea e bine uneori sa le lasi pe alea neintelese ca neintelese, intrebarile fara raspuns ca intrebari fara raspuns, ganduri intregi ca ganduri intregi si sa nu te apuci sa le despici in patru ca le pierzi sensul si ajungi la teoria chibritului, care oricum va ramane la fel de incalcita ca aia cu oul si gaina.
Ok … sa zicem ca am renascut!
Cum?
Faster, beter, stronger! 
De ce?
Pai cum ziceam … la ce dracu sa mai despicam firul in patru si sa intelegem ce nu este de inteles? Important este ca are miros de vanilie. 😉
Si ca veni vorba de o renastere, nu am renascut singur … 😉
Va aduceti aminte?
Eh … a fost greu ca dracu, sa reconstruiesti incet, cu multi nervi si migala ceva ce macar sa iti aduca aminte de ceea ce era candva … sincer … imi pierdusem si speranta si vointa, pentru ca venise totul intr’un moment in care se ruina oricum totul pe langa mine si ziua de maine parea doar inca una in care asteptam sa mai pice si ceia ce nu picase inca … salvarea a venit insa tot din interior, (insuflata ce este drept de ingerul ce il am in umbra) unde am incercat sa caut suficiente resurse sau motive ca sa nu ma las inghenucheat sa plec capul si sa dau vina pe Dumnezeu sau soarta, ca un labar ieftin … urmand modelul multora care uita ca nimic nu pica din cer si tot tu trebuie sa iti misti curul daca vrei sa faci ceva …
Dupa o luna jumate de munca, mult suflet, stres, nervi, alergatura, lupta cu oameni de cacat ce sunt in tara asta si multi bani cheltuiti …
MIA is back … Faster, beter, stronger!
Dupa aceasta realizare din muntele de nerealizari din ultima vreme, treptat incep sa apara si altele de acolo de unde nu mai credeam ca vor veni … cred ca Dumnezeu si’a adus aminte de mine intr’un final glorios dupa ce mi’a tras o lectie pe cinste … deh … poate ca o meritam
Da … cum lauda de sine … nu pute a bine … cred ca e mai bine sa ma opresc aici … sa le doresc pe final dusmanilor (ce s’au bucurat sa ma vada in cadere libera) fisuri anale si doctori in concediu … iar celor care m’au sprijinit intr’o forma sau alta … le spun doar ca ce nu m’a omorat m’a facut mai puternic, iar berea de azi am sa o beau cu gandul la ei!
Fuck the world … i’am fucking invincible!