Reuniunea grupului de ștergere a identității naționale de la Cotroceni

În urmă cu câteva zile, patronată de Nicușor Dan la Cotroceni, a avut loc o întâlnire a unui așa-zis „Grup de Reflecție Strategică «România în UE»”, care a elaborat și publicat pe site-ul administrației prezidențiale un așa-zis document intitulat: „Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului”. Documentul a fost elaborat de doi coordonatori – Sergiu Mișcoiu de la UBB Cluj și Silviu Rogobete de la UVT Timișoara – avizat fiind de un grup de doisprezece „intelectuali”, mulți dintre ei lingaii de odinioară ai lui Băsescu, printre care nelipsitii Adrian Papahagi, Teodor Baconschi, Remus Ștefureac, Sever Voinescu, precum și alți pro-europeni asemenea lor, consilierul prezidențial Valentin Naumescu fiind inițiatorul acestui așa-zis „grup de reflecție”.

Principalele teze care răstălmăcesc punctual identitatea „incertă” românească într-o așa-zisă „identitate fluidă europeană”

Teza 1 – Suntem o identitate de „sinteză”. Raportul spune că identitatea românească nu e ceva fix, moștenit din strămoși, ci un amestec construit istoric – limbă latină, memorie daco-romană, ortodoxie, orientare spre Occident. Concluzia lor: românul „adevărat” nu există ca tipar rigid, iar cine încearcă să-l fixeze într-o formulă exclusivistă (naționalism, religie, etnie) greșește.
Teza 2 – Europa nu e o cultură, e un pachet de avantaje. Identitatea europeană, zic autorii, nu înseamnă să te simți neapărat „european” din suflet, ci să te bucuri de niște lucruri concrete: libertate de circulație, drept de muncă și studiu în alte țări, acces la justiție europeană, Erasmus, protecție consulară. Practic, o carte de membru cu beneficii, nu o identitate de suflet.
Teza 3 – Patriotism da, suveranism nu. Aici raportul face o distincție-cheie: iubirea de țară e OK, chiar lăudabilă, dar suveranismul modern – cel care cere ieșirea de sub „tutela” Bruxelles-ului – e catalogat drept o „ofertă politică” riscantă, alunecoasă spre conflict cu instituțiile europene. Practic, poți fi patriot, dar dacă pui la îndoială prea tare UE, ai trecut deja de linie.
Teza 4 – Populismul nu e din senin, dar tot rău e. Raportul recunoaște, cinstit, că oamenii care votează AUR sau Georgescu n-o fac din prostie, ci din motive reale – corupție, sărăcie, servicii publice praf, sentimentul că nimeni nu-i ascultă. Dar concluzia rămîne aceeași: populismul e o „febră” de tratat, nu o voce legitimă de ascultat pînă la capăt.
Teza 5 – Rețeta finală: mai multă educație civică, mai multă bunăstare, mai multă comunicare de la stat. Practic recomandarea e clasică pentru acest tip de document – bună guvernare, reducerea inegalităților, educație media, combaterea propagandei ruse. Nimic greșit în sine, dar și nimic care să nu fi fost scris de zeci de ori în ultimii zece ani de orice think-tank pro-european din regiune.
Teza 6 – Credința creștină și Ortodoxia. Ortodoxia (alături de tradițiile greco-catolică și protestantă) este recunoscută drept componentă culturală majoră, cu rol istoric în cultură, educație și viața comunitară. Raportul insistă însă că religia este o componentă însemnată, dar nu exhaustivă, și nu trebuie confundată cu cetățenia sau transformată în test de autenticitate națională – fiind deosebit de sensibilă. – se arata in sinteza facuta de TBI pe inpolitics.ro

De ce a apărut acum acest document și cine l-a finanțat

Dacă motivul creșterii AUR este evident pe fondul îngrijorării venite via Bruxelles, finanțarea acestui document este una incertă, autorii lui fiind cunoscuți atât ca niște anti-români convinși, infiltrați ai Bruxelles-ului în mediul universitar, care își promovează toxicele idei anti-românești de ani de zile, cât și ca privilegiați ai fondurilor europene, precum și ai altor surse de finanțare mai mult sau mai puțin obscure, lipsa de transparență fiind un leitmotiv ce însoțește fiecare acțiune a lor.

De ce îi este frică lui Nicușor Dan și camarilei „pro-europene”

Lunile în care a ținut țara asta blocată prin încăpățânarea de a asculta ca o sluga obedienta la virgulă ordinele trasate de la Bruxelles cu privire la respingerea vehementă și explicită a aducerii partidului AUR la guvernare este rezultatul unei frici în creștere față de faptul că, oricâte eforturi se fac în sensul ăsta, AUR continuă să crească în fiecare zi pe fondul nemulțumirilor a tot mai multe categorii sociale cu privire la politicile falimentare ale guvernării cloacei pro-europene. Practic, cu excepția sinecurilor și a privilegiaților sistemului, nicio categorie socială nu a scăpat de a fi afectată de aceste politici, explozia prețurilor și datoria în creștere, precum și lipsa unei viziuni de viitor alimentând această creștere a curentului naționalist, care va culmina în perspectiva anului 2028.

Posibile efecte

Dincolo de faptul că acum trădătorii identității naționale nu se mai „ascund” prin aulele universitare unde își promovează otrava ideologică, efectele acestui document rușinos în societatea românească de azi nu vor fi mai mari decât un parț tras de la cea mai înaltă tribună oficială, deoarece pompoasele gogoși academice scrise de veșnici îmbubați ai sistemului nu vor ține nici de foame, nici de frig, nici de speranță și nici de compensație la frustrările care se adună în fiecare zi. Singura lor utilitate va fi ca muniție servită administrației prezidențiale, în speranța că, prin aceste teze ideologice neo-marxiste de nivelare indentitară ce bântuie pe la Bruxelles, Nicușor va reuși să combată cu vorbe ceea ce oamenii trăiesc deja, iar toată încordarea asta a hidrei de a stârpi orice sentiment național cel mai probabil că va avea un efect de bumerang la un moment dat, un efect absolut natural ce nu poate fi combătut nici cu teze și nici cu ideologii artificiale puse în câteva pagini de text.

Addendum: Oana Popescu Zamfir s’a retras din acest grup lansand acuzații dure

Analista de politică externă, Oana Popescu Zamfir, a anunțat pe paginile de socializare că se retrage din grupul de reflecție strategică al Palatului Cotroceni și critică abordările din interior.

„Trebuie respectată pluritatea de opinii, trebuie să existe onestitate intelectuală! (…) Retragerea mea din Grupul de Reflecție pe Afaceri Europene de la Cotroceni nu este legată DOAR de raportul despre identitate și populism recent publicat pe site-ul Administrației Prezidențiale. Însă țin în mod deosebit să specific că, deși fotografiile postate de Administrația Prezidențială și membrii ei mă includ și pe mine, nu mă aflu printre autorii acestui raport, nu am dorit să contribui la el sub nicio formă, nu îi recunosc vreo calitate științifică și mai ales mă delimitez ferm de valorile și abordarea ideologică pe care le reflectă”

a scris Oana Zamfir pe Facebook.