Uneori mai fac caterincă. Râdem. Să radem în fața absurdului. Așa ne-au învățat Caragiale, Constantin Tanase și Toma Caragiu. Să radem de prostie. De minciună. Dar și să acționăm. Asta ne-a educat Eminescu.
Da. Mă exprim pătimaș
Pentru că simt. Sunt român. Sunt viu. Neamul ăsta a dat personalități care bat la cur Game of Thrones. Istoria acestui loc este una care precede și depășește fantasticul. Tocmai prin realismul ei. Dur. Feroce. Nebun. De aceea scriu un roman mitologic. Vreau să rămân în istorie. Să las în urmă volume de cărți. Un sistem filosofic. 7 copii. Și o pădure.
Există vremuri în care nu poți înainta decât mergând contra curentului
Spunea Eliade. Când toți îți spun să taci. Să nu te mai zbați. Să accepți. Să cedezi. Când tu tot nu te supui. Tu nu poți fi altceva decât un nebun. Și pătimaș în nebunie. Nebunia nu este un declin cognitiv. Este eliberare. Totalitatea libertății expresivității tale și ale neamului din care faci parte. Când rațiunea îți zice că ești un muritor supus legilor fizice. Nebunia intervine ca forța care refuză aceste limite. Așa cum scrie și în imnul național. Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt. Viața-n libertate ori moarte!
Sunt pătimaș. Salut și iubesc toți nebunii.
Trăiască Nația!
Autor: Abel.
Descoperă mai multe la IceWorld|DeuteriumCore
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.