De ziua asta isi mai aduc aminte astazi poate doar nostalgicii care v’ar povesti cat de bine era sa ai o zi libera in care partidul iti dadea bere si mici pe la adunarile campenesti.
Eu ca si copil al acelor vremuri v’as povesti ca era de cacat sarbatoarea asta ca si frauda istorica ce o reprezenta, pentru ca pe noi copii ne chinuiau cu saptamani inainte cu repetitiile pentru participarea obligatorie la spectacolul organizat de partidul unic si mult iubit in cinstea mult iubitilor conducatori. Am o trauma ramasa de la un 23 august la care am participat de voie de nevoie la Bucuresti, unde timp de 3 saptamani am repetat zi de zi cate 6 ore/zi la 40 de grade caldura pe un teren secundar acoperit cu bitum din Regie (Sportul Studentesc) ampla si complexa coregrafie care a tinut vreme de 5 minute de perfectiune coregrafica obtinuta cu multa truda si sudoare de niste copii care de multe ori lesinau pe teren desi nu prea aveau voie sa faca nici macar asta, deoarece stricau repetitia ce trebuia reluata iara si iara si iara si iara si iara si iara … pana la perfectiune.
Ma bucur ca azi 23 august e o zi ca oricare alta, desi sincer, eu unul as vrea sa fie adusa aminte fie si din prisma chinurilor la care erau supusi mii de copii …
Cat despre faptul ca o asemenea manifestatie a fost prima transmisie color TV din Romania puteti citi aici.
Ce minte scurta are omul….uitasem total de eveniment. Am baut o bere in cinstea evenimentului
Eu am fost o singura data, apoi a luat tata scutire medicala; am suparat pe directorul scolii, din castane in cap nu ma scotea, boul dracului, ma trimitea unde era mai nasol in practica agricola
Pentru mine , care aveam 13 ani in 89, comunismul a fost un mic iad. Nu il regret absolut deloc.
Daca ii e cuiva dor de astfel de serbari pai musai sa ii spunem ca inca se fac pe mosia lui Kim Jong-Un
Articolul acesta mi-a trezit una dintre cele mai negre amintiri ale tineretii mele. Am fost trimisa intr-o vara ca profesor-inginer la pregatirea pentru festivitate, cu elevii de la liceul la care lucram. Am stat acolo 2 saptamani si ca sa va faceti o imagine a ororilor, va spun doar ca in duminica de la mijlocul perioadei respective am fost trimisi acasa pentru a se face deratizare in campusul studentesc din Regie. Cand m-a intampinat familia acasa, inclusiv copilul de 3 ani nu am putut sa raspund la salutul lor de bun venit pentru ca am izbucnit in plans. Vara urmatoare am revenit la postul din industrie pentru ca mi se propusese sa particip la pregatirea pentru 23 august. Tot o amintire din acea perioada este legata de activistii UTC care coordonau activitatile si care se comportau total necivilizat. Acesti activisti UTC au preluat functii de conducere dupa ’90.
Dom’le ce vremuri frumoase, pline de elan patriotic si avant proletar, pacat ca s-au terminat. Cat despre amintiri negre,orori si frustrari, depinde din ce punct privesti, personal am trecut prin toata acea perioada „neagra” si nu pot sa zic ca am ramas cu sechele. Da, se faceau niste manifestari omagiale ca poporul proletar sa nu uite cum sta treaba si sa fie conectat la semnificatiile istorice, ceva normal si corect, pentru acele vremuri. Sa judecam acele momente dupa 25 de ani prin prisma unor frustrari personale, nu stiu! Parade de zile nationale se fac si acum in multe tari „capitaliste”, oameni defileaza, se bucura pentru ziua lor nationala, simt asta, e ceva normal, nu e o oroare . Azi, care e semnificatia Zilei Nationale la noi, mici si bere…., e pusa si ca naiba iarna, , mai intereseaza pe cineva, de fapt ce mai conteaza pentru romani AZI, „Valoarea mea, valoarea mea….”?!
Acestea nu sunt frustrari pentru ca nu este cazul in ceeace ma priveste. Este adevarul perceput de persoane constiente de manifestarile aberante ale unui comunism care a distrus toate acumularile de valoare ale societatii romanesti. Nostalgicii sunt cei care au avut contributii la aceasta distrugere iar cei care sunt indiferenti sunt asa pentru ca face parte din felul lor de a fi. Se pare insa ca sta in firea acestui popor sa priveasca cu indiferenta la distrugerea propriilor valori.
Dom’le intodeauna mi-a placut chestia ca adevarul unora e mai valabil(bun) decat adevarul altora. Cine decide asta? Cine poate stabili ca ultimi 25 de ani de capitalism democratic au fost mai prolifici in creiarea de valori fata de perioada comunista. S-a facut o rotire „la masa”, aia de jos le-au dat in cap la aia de sus, asta a fost intodeauna mecanismul si justificarea oricarei revolutii, restul e bla, bla, bla…. E normal ca ala ce mananca paine goala sa zica de cel ce infuleca fripturi ca distruge valorile morale, ca nu se gandeste decat la matul lui, asta e frustrare si justificarea unor actiuni in numele unei cauze, indiferent de ideologie esenta e aceiasi; da-te jos sa ma urc eu, ce faci tu e rau si imoral, eu respect valorile si eu trebuie sa urc si tu sa cobori.
Nostalgic era tata, D-zeu sa-l odihneasca, muncise pe santiere o viata intreaga, participase la ridicarea „mormanului de fier vechi” cum era denumita industria dupa revolutie, aia era o valoare pentru unii, pentru altii era comunism, distrugere de valori, care valori, ale cui valori, valori raportate la ce si la cine.
Limbajul asta: „manifestarile aberante ale unui comunism care a distrus toate acumularile de valoare ale societatii romanesti”, „sta in firea acestui popor sa priveasca cu indiferenta la distrugerea propriilor valori”, este activism, nu mai prejos de al activistilor PCR sau UTC, deci si D-ta esti un activist al acestor vremuri. Care e diferenta, valoarea morala?!
Din cate stiu eu acestea sunt parerile celor care citesc un articol de pe un blog interesant. Nu mi se pare locul in care sa se faca polemici politice fara rost. Eu mi-am spus parerea si atat. Restul ramane pentru cei care nu au unde sa isi expuna parerile.
Noooooo …. nu’mi placeee!! Pai ce ati facut ma nene maaa … cand v’ati aprins mai bine in discutie ati si capitulat?! No nu’i treaba!
Tovarase Vasile,
In numele colectivului tovarasesc, doresc sa te felicit pentru apararea onoarei partidului mult iubit si al intereselor sale pentru ca patria noastra sa mearga neostoita pe drumul progresului socialist! Bravo tovarase, bravo! Bravo pentru lupta ta impotriva dusmanilor clasei muncitoare, impotriva desidentilor, impotriva agenturilor straine si mai ales impotriva provocatorilor nerecunoscatori care se plang ca au avut onoarea de a slavi pe bravi nostrii conducatori!
Din partea intregului colectiv, primesti un borcan cu muraturi sa iti prinda bine alaturi de carligele goale din macelarii si o dedicatie de suflet …
Multumesc Tov. ICE pentru borcanul de muraturi , cat despre carlige goale, habar n-am, le-am vazut dupa revolutie in reportaje capitaliste denigratoare. In acele vremuri de avant proletar nu prea aveam timp sa merg la Alimentara, trebuia sa-mi fac planul. Mancam la cantina intreprinderi si primeam si un pachet cu hrana rece, pentru ca stateam in gazda si nu in ultimul rand eram un tanar inginer promitator de care Partidul avea grija
Cat despre capitulare , am vrut sa fiu politicos si realist, pe cine mai intereseaza „ororile” acelei perioade cand azi singura oroare ar fi sa nu te poti conecta la Facebook o zi intreaga sau sa se interzica shaorma, aripioarele picante si gratarele in mijlocul naturi
Tovarase Vasile,
Tragediile noastre nu sunt tragediile tinerilor frumosi si liberi poate in mare parte doar a alora de le platesc netul din pensii comuniste in vremea in care ei o freaca la revolutii colective!
Jos Ponta, tovarase Vasile! Jos dusmanii de clasa! Sa lasam in rest cuvantul tovarasei Alina Gorghiu (Pauker) si mai ales tovarasei Macovei Luisa Monica acum cand intaiul marinar al tarii, tovarasul Traian Basescu, este mult prea ocupat cu locul din fruntea tarii lasat vacant(a) de Sasul ce Bun.
Traiasca poporul, traiasca tara luata inapoi!
P.S. Borcanul cu muraturi sa iti fie de bine! Il meritai si promit si o bere … proletara, tovaraseasca … nu de alea capitaliste, subversive!
Tovarase ICE insufletitor discurs, in rest astept si autocritica constructiva a altor tovarasi prezenti pe aici. Multumesc si pentru cantecul mobilizator , de maine promit sa depasesc planul constant si sa fiu un stahanovist de frunte! Jos dusmani de clasa!
Pentru cei care nu cunosc
https://www.youtube.com/watch?v=CtxHFKWiKLU
Sa mai zica cineva ca era saracie in magazine, tovarase Vasile! Rusine tovarase! Rusine tuturor desidentilor si luptatorilor impotriva clasei muncitoare! Dezaprobari energice! Rusine dezinformatorilor capitalisti! Huoooooo!
Jos Ponta!
Ce discutii erau anu’ trecut pe vremea asta…. 23 august… pacat ca a disparut clipul
Heheeeeee … alte vremuri tovarase! Anul trecut pe vremea asta inca exista elan revolutionar si parca speranta in ceva. S’a dus dracu tovarase toata treaba, in plenara au aparut elemente dusmanoase, la varf tradatori … macar clipul am reusit sa il recuperez.
Aplauze furtunoase
Imi pare rau de lipsa de speranta, eu ce sa mai zic, i las pe cei mai tineri sa spere.
Imi pare rau ca tovarasa Evenuta nu a intrat sa puncteze momentul si sper ca nu a pastrat suparare dupa discutia de acum un an si ce e mai important sper ca e bine sanatoasa.
D-ne ce n-as da sa mai am 10 – 12 ani sa intru in alimentara sa iau de 3 – 4 lei parizer si un sfert de paine de 1 leu, apa aveam de acasa si sa plec cu bicicleta la pescuit de obleti…. amintiri!