Pe tema ONG’urilor, spălării de bani și a finanțărilor obscure scriu de ani de zile, începând cu 2012 în țară intrând sume uriașe de bani negrii care au finanțat toate protestele #rezist precum și partide și diverse entități media și social media, vârful de lance find USR.
În România, transparența financiară și dezvăluirea numelor donatorilor par a fi un adevărat „Călcâi al lui Ahile” al ONG-urilor din tabăra #rezist. Susținute de USR și viceversa, ONG-uri precum Declic sau Funky Citizens anunță „apocalipsa societății civile” după ce o inițiativă legislativă a trecut deja de Senatul României. Urmează votul în Camera Deputaților, dar – în mediul online – perspectiva ca ONG-urile să fie obligate să facă publice sursele de finanțare și numele „sponsorilor” care donează sume apreciabile a indus o tensiune și o isterie vecine cu paroxismul.
ONG-urile #rezist pun presiune și cer Parlamentului României să blocheze legea
Dacă, în alți ani, ONG-urile pretindeau instituțiilor mass-media din România să fie transparente, acum asistăm la un fenomen invers. Chiar ONG-urile, pentru că sunt vizate sursele lor de finanțare, refuză să dea dovadă de transparență.
„Mașina de spălat”. ONG-urile pot fi folosite abuziv în operațiuni de spălare de bani
O organizație neguvernamentală (ONG) poate fi folosită abuziv în câteva moduri tipice.
- Donații fictive sau „contaminate” – bani proveniți din fraudă, corupție, trafic etc. sunt declarați ca „donații”, „sponsorizări” sau „campanii umanitare”.
- Combinația fonduri ilegale/fonduri legale – fonduri ilegale sunt combinate cu donații legitime, ceea ce face mai greu de separat ce este „curat” de ce este suspect.
- Proiecte sau cheltuieli „umflate” – ONG-ul plătește „servicii”, „consultanță”, „transport”, „cazare”, „ajutoare” sau „materiale” la prețuri exagerate sau către entități apropiate conducerii.
- Parteneri externi greu de verificat – banii sunt trimiși către ONG-uri partenere, fundații, furnizori sau persoane din alte țări, uneori în zone de conflict sau jurisdicții cu control slab.
- Numerar și fundraising informal – colecte, evenimente, donații mici repetate sau cutii de donații pot masca proveniența reală a unor sume.
- Reputație și integrare – după ce banii au trecut prin conturile ONG-ului, pot apărea ca salarii, rambursări, contracte, achiziții, chirii sau active „legitime”.
Grupul de Acțiune Financiară Internațională (FATF) atrage atenția că organizațiile non-profit pot fi vulnerabile. Acestea operează cu fonduri, materiale, oameni, influență publică și încredere socială. Tocmai această încredere poate fi exploatată de rețele criminale sau teroriste.
Descoperă mai multe la IceWorld|DeuteriumCore
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.