Fiind de origine muntean, cu radacini in Olt si Arges(Muscel mai precis), eu nu merg la colindat ci …merg in colindete! Sau, daca vreti, cu colindisul, cu Mos Ajunul sau buna dimineata lui Ajun, ca-i mai bun decat Craciun.
Recunosc, azi nu mai merg, colinda copii cam pana spre 14 ani.
Denumirea de colindete se refera la doua aspecte. Traditional, colindete erau bete sau bite frumos impodobite purtate de copii care in seara de 23 spre 24 decembrie pleaca la colindis si ureaza un colind specific in zonele folclorice Tara Oltului, Plaiurile Oltului, Paduret si Muscel, ca si partile dinspre Vlasca(adica in Olt si Arges pana spre Teleorman si Valcea, fara insa a se trece Oltul!):
Buna dimineata la mos Ajun,
Buna dimineata lui Craciun!
Ne dati, ne dati, ori nu ne dati!
Iar acum, boierii bogati,
De la noi acum aflati
Ca s-a nascut Mantuitor in palatul boilor
Eroul eroilor
De maica-sa insotit
Iisus Hristos cormancit.
Sculati, sculati, sculati,
De va-mbracati,
Caci lumina, iat-o, vine.
Sa va mai cantam odata
Pentru ziua luminoasa;
Ne dati, ne dati,
Ori nu ne dati !
Copii primeau colindete: covrigi, care azi sunt vanduti in piete sub aceasta denumire, mere, pere si nuci, azi se dau si bani.Iata al doilea aspect, cel culinar.
Azi betele nu stiu daca se mai folosesc, dar pe timpuri se scormoneau cu ele carbunii din soba si se faceau rari gazdei care primea”in colindete”; evident, avem de-a face cu rituri sacre, de protectie si de fertilitate, cu siguranta precrestine. Azi colindetele se refera la aspectul culinar.
Insa acest colind circula in „N” variante
In satul copilariei mele, Milcovu din Deal, judetul Olt, se merge in colindete in seara de 23 decembrie si se canta astfel:
Buna seara la mos Ajun,
Ca poimaine e Craciun!
Ne dati, ne dati, ori nu ne dati!,
De la noi acum aflati
Oameni buni si bogati
S-a nascut Mantuitor in ieslea oilor
Imparatul eroilor
Unde Maica l-a nascut
Pe Isus Hristos cel Sfant.
Si va mai cantam odata
Pentru ziua luminoasa.
La Anul si la multi ani
Sa ne dati si noua bani.(in trecut se spunea La Anul si ferice Craciun, Sa ne dai un colac bun, dar vremurile s-au schimbat).
De mentionat ca se merge in colindete fie seara fie dimineata, diferind de la sat la sat.
Etnografii spun ca de fapt obiceiul colindisului cu mos Ajun s-a contopit cu mersul in colindete, dovada fiind faptul ca mai nou se striga:
Buna dimineata,
Dati-ne colindeata!
Buna dimineata la mos Ajun,
Dati-ne un colac bun.
In trecut se mergea in colindete in dimineata de Ajun sau pe 23 seara iar in seara de Ajun se mergea a se colinda cu Steaua, cu Viflaimul sau alte asemenea datini. Azi fie se merge doar in colindete, fie doar se colinda, obiceiurile contopindu-se intr-un singur rit cand, in fapt, se succedau mai multe momente pana in dimineta de 25, cand se mergea la slujba Nasterii Domnului.Remarcati ca nu se pomeneste nimic de mos Craciun, ceea ce este perfect normal, deoarece romanii l-au sarbatorit traditional pe mos Nicolae si sarbatoreau nu pe mos Craciun ci Craciunul, adica nasterea Domnului. Deplasarea lui mos Nicolae in postura de mos Craciun s-a facut odata cu decalarea calendarului de la cel de rit veci la cel de rit nou. Practic, daca luam in calcul calendarul vechi, azi ar fi venit mos Nicolae, adica Saint Nicolaus, corupt in Santa Claus.
La romani cu adevarat reprezentativ ca si traditie de Craciun este bradul, un rit de fertilitate si belsug pe care il mostenim de la romani, dar neimpodobit, impodobirea fiind, evident, de sorginte germana.
Din pacate, un alt obicei a fost uitat de ceva timp: mersul cu Steaua
„Din Ajunul Craciunului pana la sfarsitul zilelor de Craciun, pana la Sfantul Vasile, pana la Boboteaza sau chiar pana la Sfantul Ion umbla pe strazi Steaua dusa de “stelari”. Copiii in special sunt cei care poarta vestea Nasterii Domnului intr-un fel mai deosebit: asemeni Magilor care-l cautau mergand dupa Steaua Sa.
In Romania obiceiul umblatului cu Steaua este practicat in toate zonele fara deosebiri semnificative.
Stelarii, copii mai mici sau mai mari, flacai, mai rar fete si chiar adulti si batrani, poarta “Steaua” sau “Luceferii”(o stea cu coada intalnita in judetul Iasi) imbracati in costume populare sau in costume albe cu panglici multicolore, uneori avand coifuri asemeni magilor cu numele personajelor biblice. Steaua este reprezentata fizic printr-o stea, pe schelet de lemn. Aceasta are 4-5-6-8 colturi, iar intre colturi stau intinse lanturi de hartie colorata. In centrul stelei sta o icoana de hartie cu Nasterea Domnului, Fecioara cu Pruncul sau numai Iisus. Uneori de stea se ataseaza un clopotel. In Vrancea Steaua are in loc de coada “cacei, un arc care facea ca sa fie trimisa mult inainte”(inaintea Magilor ca in textul biblic).
Odata ajunsi la casa gazdei, cei ce umblau cu Steaua cantau la poarta, la fereastra, la usa sau in casa in fata icoanei si pentru straduinta lor erau rasplatiti cu colaci, bani, mere nuci, iar in unele parti chiar cu carne de porc. „
Si mersul cu Plugusorul, ca rit legat de obiceiurile pamantului, tinde sa dispara, doar mersul cu Sorcova ramand in picioare pentru copii pana la 6-7 ani.
Va urez Craciun fericit!
Citeste si:
- Originea și istoricul cuvântului “LER” din colindele românești
- Tradiții și obiceiuri de Crăciun la români și în restul lumii
- Traditii si superstitii in Ajunul Craciunului
- La colindete si nu la colindat – traditii adevarate de Craciun
- Totul despre Craciun, crestinism si paganism
- Pitaraii de la Jiet
- Originea colindului „O, brad frumos”, cel mai răspândit colind de Crăciun
- Bradul de Crăciun – obiceiuri, superstiții și tradiția ancestrală a Butucului de Crăciun la român
- Ignatul la romani – traditii care nu trebuie sa moara
Frumoase obiceiuri!
Pacat ca nu le pastram si pretuim cum ar trebui, dar … cine stie, poate ne vine mintea la cap!