Babaieti, nu stiu la altii cum e, dar pe aici a ajuns kilu de mici (cruzi) intre 35 si 45 de lei, iar din punct de vedere al calitatii lor, ai putea sa ii lauzi a fi cel mult ca niste chiftele bunicele, pentru ca majoritatea cam aia sunt cu ceva bonus de bicarbonat. Basca, a dat si faliment intre timp afacerea aia de familie care vreme de 35 de ani a vandut in zona cei mai smecheri mici de pe planeta, motivul find lacomia cretina si faptul ca i’a apucat extinderile si „modernizarile”, pana au uitat de esenta ce i’a facut celebri. In rest, nu stiu ce s’a intamplat de micii au ajuns chiftele la pret de trufandale, dar toata treaba asta nu ma duce decat intr’o directie, respectiv sa ma apuc eu sa ii fac in casa, avand deja in palmares marele succes al carnatilor de porc, pe care i’am experimentat pana i’am dat pe spate pe toti aia care au gustat din ei, am mancai tacuti chiar si pe aici.
Ma apuc de facut mici in casa
Dupa indelungi studii si mici secrete furate de pe la altii, am in vedere vreo trei variante de combinatii de carnuri si condimente, plus ceva esential ce nu mai baga nimeni in mici si care le da gustul deosebit si caramelizarea exterioara in echilibru perfect cu fragezimea suculenta din interior. Sunt sanse minore sa nimeresc tot echilibrul necesar din prima incercare, dar asta nu inseamna ca pana la urma nu o sa il nimeresc, mancand in vremea asta chiftelele ce rezulta din experimente, ca macar alea is facute de mine la pret de chiftele.
Revin cu un update atunci cand o sa am unul.
Așteptăm reteta 😉, și mult noroc!
Multumesc!
Aștept rețetă
E … aici va fi o problema, ca si asta va intra „la secret” langa aia de virsli si carnati, la care am muncit de mi’au sarit capacele din amintiri si pana sa nimeresc a fi ce trebuie!😂Dar, ceva indicii voi scapa, pe ici-colo. Sa vedem ce iasa.
Bineeeee. Lasă că îmi inventez singur rețeta
Eeeee … asa da!
Si cine stie, poate ca vine o zi cand punem de la burta la burta si mergem intr’un comparativ langa o lada cu bere! 
Până produc, cumpăr!
Eu inca nu am gasit nicaieri amestecul perfect de oaie cu vita,in afara de doi producatori locali in tara asta!La unii fie era prea multa oaia,la altii prea multa vita … si la pretul ala, cred ca mai mult de seu nu au vazut micii aia! Poate ma insel, pofta buna si Doamne ajuta!
Sambata dimineata cand mai sunt 3 saptamani de post?
Rusinica!!
N’am pretins niciodata ca sunt altceva decat sunt in fapt, un pacatos.
Da mai nene dar la ora asta?
Si nu ne duce pre noi in ispita and all that.
Also fun fact: incearca sa calesti varza in ulei de arahide.
N’am eu nicio vina, la voi e puterea!
Nu’s pasionat de bucatarie mai mult decat provocari, dar de uleu de arahide am mai auzit in niste combinatii. Nu e cazul la mici.
Ptiuuu, ca bine zice autorul de mai sus, te-ai gasit sa vorbesti de mici in post? La noi restul nu te gandesti, pacatosule!
Sotul meu e american, si mai e si chef intre alte chestii. Adaptarea de la o bucatarie bazata pe vita la una bazata pe porc/oaie/pasari fost interesanta de vazut.
Chestii pe care europenii nu le folosesc in mod normal fac niste combinatii de tre sa alergi 3 ore ca sa le consumi
@Cakanika
@Jinglemousse, sunt pasionat de orice e nou din punct de vedere culinar, imi place sa descopar orice bucatarii noi pentru ca odata cu partea gastronomica, intelegi mult mai bine si sufletul oamenilor, alaturi de cultura si traditii. Faina experienta cu care vine din alta cultura.
E amuzant cand iti dai seama ca mancarea taraneasca e la fel in toate culturile de origine europeana. Doar ingredientele locale difera dar rezultatul e din aceeasi familie.
Ardei iuti murati in palinca sunt o chestie.
Impartim aceiasi cultura de milenii pe continetul asta, plus ca multe din retele stravechi au fost cumva plimbate de imperiile care au stapanit si migranti.
Dulceata de ardei iuti cu miere, e un alt next level.
Reteta iti va purta numele😉Dar fara indicatii ca de ex: cat cuprinde sau dupa gust
Ma simt onorat de un asemenea gand, dar nu am eu pretentii atat de mari, cu toate ca de straduit ma voi stradui si daca iasa, va astept pe la mine sa ii testati cand ajungeti prin tara!
Dacă încerci și asta, să îmi spui și mie cum au ieșit.
E intre alea trei retete alese ca experiment. O sa o incerc ca atare, iar ulterior o sa merg si pe un „fusion” in functie de ce imi trasneste pe papile. Mersi! ✌️
Dacă nu scria că trebuie să dureze trei zile o încercam de mult
dar tot îmi fac timp o dată 
De pe la toti pe unde mi’am bagat nasul si incercat sa aflu cum fac micii aia de mi’au uns sufletul, asta e unul din secrete: timpul indelungat de odihna si maturare! Cel mai scurt timp necesar este de 24 de ore si de aici in sus. Da, mancarea buna a necesitat mereu timp.
Succes!
Am avut gânduri, dar de fiecare dată m-am lăsat păgubașă pentru că, în rețetele “ originale” flendurate pe net, apar combinații de cărnuri și de condimente pe care eu una le-am detectat niciodată la micii pe care i-am savurat, greu de trecut peste ele, deoarece nu le-aș suporta. Și mai cred că jumătate din gust vine de la stilul de gătire, timp/ foc/ întors pe grătar.
Și asta aș face și eu dacă nu aș mai găsi nimic bun pe lângă casă. Momentan am luat o pauză că e post, dar clar mai fac o tură de Paști. L-am căpiat pe al meu cu babka. Și o să tot fac până când îmi va ieși ce vreau. 
Facem de gust, dar carnea măcinată prefer să o păstrez pentru sarmale, că altfel au gustul de la porcul de la țară…
Așa sunt eu acum la capitolul babka, un cozonac mai fistichiu. Deci te înțeleg.
Cu cârnații…noi nu dăm șunca sau clisa pe ei.
De la cei care și-au pus afacerea pe butuci nu poți afla rețeta lor?
*nu am detectat
Ca să nu mai spun că dacă ne uităm la eticheta unora extrem de celebri, ni se zburlește freza instant!
Vizavi de timpul de preparare al pastei de la celebrele terase, de la minim 24 de ore în sus, nu știu ce să spun, mi-e greu să cred la ce rulaj au că își permit asemenea fantezii, dar dă bine la legendarea produselor lor și descurajarea celor care ar dori să ia problema în propriile mâini.
Nici eu nu sunt sigur ca voi folosi toata lista aia de condimente, dar voi exersa sa vad ce imi place si ce nu, pana nimeresc ce vreau, cum am facut si cu carnatii.
Din nefericire, baietii aia cu micii buni au disparut peste noapte, nu stiu cum sa dau de ei, ca sa fiu sincer, am incercat.
De Babka am auzit, dar nu stiu ce este, sa va fie de bine!
Legat de timpii de preparare, nimeni nu acorda timpul asta, cu mici exceptii si aia de ii vindeau aici sub forma de pasta era una din exceptiile alea. 😉
Mulțumim! Fie vorba între noi, mai degrabă să le dorim celor de acasă anduranță, cât mai multă! că pe ei ne facem mâna la specialitățile astea.
Să zic? Să nu zic? Deci pe vremea…, când eram mică, a adus taică-meu acasă pastă de mici (premium aș putea spune ), din care a fost înjumătățită cantitatea, deoarece am consumat-o pe ascuns ca pe biftecul tartar. 🫣 Ideea e că nu avea multă boia, sigur-sigur, poate deloc? pasta avea culoarea cărnii. De bună, cred că nu mai e nevoie să specific, dacă am mâncat-o crudă. Gustul era simplu, nu oriental, iar eu de aici aș porni, sare, piper, cimbru, usturoi moderat și puțină boia…
Probabil ca pe la baza asta m’as invarti si eu, cu toate ca o sa incerc cateva mixuri de condimente din curiozitate, la carnati de exemplu trei dintre ele au schimbat radical lucrurile, de unu imi aduceam aminte din copilarie, doua a trebuie sa le descopar si echilibrez, ca asta e baiul la noi, nu avem cultura dozajelor corecte neavand baze gastronomice bazate pe ele.
Legat de mancat mici cruzi, n’are rost sa imi povestesti, sunt fan biftec tartar, deci te inteleg …
Avem preturi de Europa, nu de Rusia.
#Șî? Ai făcut? Dacă tot ne-ai dus în ispită, dăcât te întreb.
Vezi că după post, miel și cozonac, mă apuc eu! Poza ca poza, dar am trecut pe lângă un loc unde se frigeau și am zis că leșin la ce arome au dat buluc pe capul meu de păcătoasă! Mai m-a umplut și al meu de invidie, că a trecut absolut impasibil. Nu pot decât să parafrazez vulpea, nu e un adevărat consumator de mici.
Căutând niște rețete vechi de alte dude ( am și eu piticii mei nostalgici ), am dat peste treaba aceasta:
https://www.madr.ro/docs/ind-alimentara/retete_consacrate/2019/documentatie-tehnica-mici-din-carne-de-vita.pdf E interesantă din punctul de vedere al condimentelor ( prepararea de acolo e industrială, deci nu ) , care se potriveau la fix cu ce am concluzionat eu. Ienibahar, chimen și coriandru, întocmai în această ordine, le voi încerca DOAR dacă va mai fi nevoie, pe rând, desigur. Carne voi folosi de porc predominant și vită mai puțină. Acolo sunt menționate 12 ore la frig. Cred că se apropie de realitate. Eu caut o rețetă clasică de mici, nu vreau nici chiftele, dar nici kebab ori mici de pe vremea lui Ștefan gen. Am văzut rețeta lui Sebi, iar la comentariile celor care au încercat, sunt doar oameni foarte mulțumiți. Cam la fel a făcut și tipa aia de la Chefi la cuțite, nu mai știu cum o cheamă. Doar că ea s-a grăbit și i-a prăjit imediat. Ce am reținut din mai multe surse e că neapărat trebuie să stingi bicarbonatul cu suc de lămâie. Deci, tovarășe, pentru că ai fluierat în post, te provoc la duel!
https://www.youtube.com/watch?v=xyEhmrDCkGY
Observație: a nu se confunda chimenul cu chimionul. Ultimul e adăugat în preparatele orientale, unele shaormerii îl folosesc. Pe primul eu îl folosesc des la fripturi și nu numai.
Daca as fi avut si timpul si starea necesara, m’as fi incumetat, dar nu a fost nici una, nici alta, ca am multe de rezolvat pana plec in vacanta de Pasti, pe care o astept de un an de zile! E posibil acolo sa ma apuc de nebunia asta si sa revin in forta! :)) Multumesc de informatii, le punem si pe astea deoparte si ulterior vedem ce ne iasa! Spor sa ai!
P.S. Da, este obligatoriu sa stingi bicarbonatul in suc de lamaie, atat pentru gust cat si pentru a nu avea ulterior arsuri. In rest, 2 lucruri nu le vad mentionate nicaieri, dar le stiu „din furate” si cred ca alea or sa fie „arma secreta”.
P.S.2 M’am uitat la ce a facut baiatul ala acolo, si in mod cert, textura este din start gresita, lucru care se vede si cand rupe micul ala! Aia e textura de chiftele, nu’i ce trebuie, la mici tocatura trebuie sa fie mult, mult mai fina, nici carnea aleasa nu pare a fi ce trebuie (ori combiatia ideala), mai are mult de munca baiatul pana sa ajunga unde visez eu!
Deci, accept duelul, mai ales ca am vazut deja o greseala strategica in abordarea ta! Dar stii vorba aia: cand vezi adversarul ca greseste, nu’l oprii!
Ingredientul asta, oare ce o fi?
1. Dacă ingredientul tău minune pentru caramelizare este seul de oaie, nu mulțumesc!
este ienibahar, chimen și coriandru…( apar pe foaia pe care nu ai citit-o ( de asta le trecusem eu mai sus 
) și despre care am spus că nu neapărat! Noi, de exemplu, nu mai îl folosim pe primul nici la pasta pentru cârnați. Dar folosim altceva aparent banal, dar extraordinar. Fiecare cu secretele lui. 
În orice caz știam că e una foarte mică, vrem pastă, nu măcinătură.
Ai muștar sau te împrumut? 
2. Miroase cârnați
3. Tot în fișa aceea e menționată dimensiunea sitei.
Eu ți-am scris că am căutat rețete apropiate cu ce am detectat eu în pasta de la micii care mi-au plăcut mie, ăia clasici, gen Dedulești. Mă gândesc că pe ăștia îi cunoaște lumea.
Precum vezi, vorba fie-mii, voi face un combo. Nimic nu va fi mot-a-mot.
4. Vacanță plăcută! Așteptăm poze cu micii din vacanță, evident!
Uitasem. Mulțumesc și cu plăcere!
Noi aici nu umblăm cu fofârlica, ca alții care o dau pe secretizări, sertarizări- haha, vrem o luptă dreaptă. 
1. Tovarasa, tovarasa, nu merge cu tactici de astea de psihologie prin invaluire, in consecinta, nici nu confirm, nici nu infirm!
In rest, da, fiecare cu secretele lui, ca cica nu avem secrete! 
2. Am citit toate „foile”, m’a amuzat descrierea!
3. Uite, ca sunt baiat bun si sa nu zici ca merg pe modelul „sub acoperire”, iti spun doar atat: NU sita este totul!
4. Micii de Dedulesti, nu mai sunt nimic din ce au fost, ce avem azi acolo e mult bicarbonat ca sa inlocuiasca oxidarea naturala a carnii, care fie vorba intre noi, nu mai e nici aia ce a fost.
5. Multumesc frumos, nu stiu daca vor fi poze cu micii, si nici un altceva, in plan am o rupere totala de lumea fireasca si un pic de regasire spirituala, locul ala find cel mai potrivit pentru asa. Daaar, e posibil sa existe surprize, mai ales ca mi’am rezervat de data asta si in premiera, ceva mai mult timp.
6. Sigur ca va fi o lupta dreapta pe modelul, ” Noi, de exemplu, nu mai îl folosim pe primul nici la pasta pentru cârnați. Dar folosim altceva aparent banal, dar extraordinar. Fiecare cu secretele lui.”
Tovarășe, ne batem în mici, nu în cârnați, dă- i pace secretului meu, rogu- te!
Sita și frământatul.
Au trecut niște ani de când am fost pe acolo, deci nu sunt la curent cu micii de Dedulești.
Să ai parte de tot ce îți dorești în vacanță!
In carnati sa ne duelam, sau in mici sa ne saturam?
Multumesc, la fel si voua, Tiana!
Nu știu ce faci tu, dar pe aici, tam-nesam, se filmează. Dubla 1! Mici a la moi.
Din motive obiective a durat ceva. Mâine verific pasta , ca să văd cum se prezintă , după ce a stat la rece. Momentan e mai bună față de cea din magazine pentru că nu conține E-uri. 
Noapte bună!
Sa ai pofta buna la mici, eu inca nu mi’am gasit zen’ul necesar!
Mulțumesc! Deseară îi vom găti, mă rog, de acolo e treaba domnului. Eu mă voi ocupa de garnituri. Dar am făcut o verificare de dimi, am prăjit o chiftea, putea lejer să fie un pic mai grasă. Teoretic aveam de gând să folosesc și carne de porc de țară, practic m-am decis din scurt ieri ca să îi prepar și nu am apucat să decongelez. În orice caz , pasta a ieșit gustoasă. Dar la cărbuni adevărul va fi revelat.
Nu am folosit ienibahar. 
Am pus la odihnit și niște aluat pentru clătite. Mixerul meu era în depresie de la câtă spumă de căpșuni a trebuit să presteze zilele acestea la cererea publicului. 
Mi s-a făcut rău când am dat deunăzi peste Florin Dumitrescu care explica doct că în Franța există academii pentru prepararea clătitelor și el n-a folosit unt. A făcut ceva oribil până și pentru privit.
Sa va fie de bine! Greseala ta a fost datorata alegerii carnii, pentru amestec iti vand un secret: compozitia trebuie sa contina 30% grasime, carnea aleasa trebuie sa fie, ori carne de lucru, ori fleica … antricotul este o carne slaba si nepotrivita pentru compozitie datorita faptului ca este destul de fibroasa, motiv pentru care nici omogenizarea nu iasa cum trebuie! smile In cazul in care mergi pe carne slaba totusi sau faci amestec cu vita, atunci, adauga acel 30% grasime din slanina subtire de pe burta de porc, pentru a ii duce unde trebuie! smile Mai sunt si altele, cand o sa imi fac timp si chef sa ma apuc serios, poate ca o sa le adun toate la un loc! Doamne ajuta cu sanatate!
La acea grăsime m-am gândit și eu. :-)Și mi-a rămas pastă pe care am congelat-o. Și am de gând să o combin când vom mai face mici la grătar. Frica mea cea mare era că nu voi nimeri gustul dat de condimentele alese. De omogenizat , s-a omogenizat bine, am folosit sita cea mai mică și am frământat la greu. Și cu asta, gata! Îmi cer scuze, ai dreptate. Trebuie mutată discuția asta acolo unde îi este locul. Nu de alta, dar lângă insalubrii despre care e subiectul de facto, ni se strică micii și riscăm să ne îmbolnăvim.
Acum e rândul tău și abia aștept să scrii ce și cum.
Am mutat discutia aici, unde ii este locul!
Eu tocmai de aia nu ma grabesc cu pasta aia, problema mea find ca nu suport experimentele nereusite, avand prostul obicei de a amana momentul unui experiement pana cand sunt aproape sigur ca imi iasa!
Mai sed oleaca, iar cand am primul rezultat, revin pe aici … fie ca e un succes, fie ca nu! 