Ma apuc de facut mici in casa

Babaieti, nu stiu la altii cum e, dar pe aici a ajuns kilu de mici (cruzi) intre 35 si 45 de lei, iar din punct de vedere al calitatii lor, ai putea sa ii lauzi a fi cel mult ca niste chiftele bunicele, pentru ca majoritatea cam aia sunt cu ceva bonus de bicarbonat. Basca, a dat si faliment intre timp afacerea aia de familie care vreme de 35 de ani a vandut in zona cei mai smecheri mici de pe planeta, motivul find lacomia cretina si faptul ca i’a apucat extinderile si „modernizarile”, pana au uitat de esenta ce i’a facut celebri. In rest, nu stiu ce s’a intamplat de micii au ajuns chiftele la pret de trufandale, dar toata treaba asta nu ma duce decat intr’o directie, respectiv sa ma apuc eu sa ii fac in casa, avand deja in palmares marele succes al carnatilor de porc, pe care i’am experimentat pana i’am dat pe spate pe toti aia care au gustat din ei, am mancai tacuti chiar si pe aici.

Ma apuc de facut mici in casa

Dupa indelungi studii si mici secrete furate de pe la altii, am in vedere vreo trei variante de combinatii de carnuri si condimente, plus ceva esential ce nu mai baga nimeni in mici si care le da gustul deosebit si caramelizarea exterioara in echilibru perfect cu fragezimea suculenta din interior. Sunt sanse minore sa nimeresc tot echilibrul necesar din prima incercare, dar asta nu inseamna ca pana la urma nu o sa il nimeresc, mancand in vremea asta chiftelele ce rezulta din experimente, ca macar alea is facute de mine la pret de chiftele.

Revin cu un update atunci cand o sa am unul.

37 de comentarii la „Ma apuc de facut mici in casa”

    • E … aici va fi o problema, ca si asta va intra „la secret” langa aia de virsli si carnati, la care am muncit de mi’au sarit capacele din amintiri si pana sa nimeresc a fi ce trebuie!😂Dar, ceva indicii voi scapa, pe ici-colo. Sa vedem ce iasa.

      Răspunde
        • Eeeee … asa da! laugh Si cine stie, poate ca vine o zi cand punem de la burta la burta si mergem intr’un comparativ langa o lada cu bere! laugh

          Răspunde
          • Eu inca nu am gasit nicaieri amestecul perfect de oaie cu vita,in afara de doi producatori locali in tara asta!La unii fie era prea multa oaia,la altii prea multa vita … si la pretul ala, cred ca mai mult de seu nu au vazut micii aia! Poate ma insel, pofta buna si Doamne ajuta! hi

      • Da mai nene dar la ora asta?
        Si nu ne duce pre noi in ispita and all that.
        Also fun fact: incearca sa calesti varza in ulei de arahide.

        Răspunde
        • N’am eu nicio vina, la voi e puterea! laugh

          Nu’s pasionat de bucatarie mai mult decat provocari, dar de uleu de arahide am mai auzit in niste combinatii. Nu e cazul la mici.

          Răspunde
          • Ptiuuu, ca bine zice autorul de mai sus, te-ai gasit sa vorbesti de mici in post? La noi restul nu te gandesti, pacatosule! rofl

          • Sotul meu e american, si mai e si chef intre alte chestii. Adaptarea de la o bucatarie bazata pe vita la una bazata pe porc/oaie/pasari fost interesanta de vazut.
            Chestii pe care europenii nu le folosesc in mod normal fac niste combinatii de tre sa alergi 3 ore ca sa le consumi

          • @Cakanika diablo

            @Jinglemousse, sunt pasionat de orice e nou din punct de vedere culinar, imi place sa descopar orice bucatarii noi pentru ca odata cu partea gastronomica, intelegi mult mai bine si sufletul oamenilor, alaturi de cultura si traditii. Faina experienta cu care vine din alta cultura.

          • E amuzant cand iti dai seama ca mancarea taraneasca e la fel in toate culturile de origine europeana. Doar ingredientele locale difera dar rezultatul e din aceeasi familie.
            Ardei iuti murati in palinca sunt o chestie.

          • Impartim aceiasi cultura de milenii pe continetul asta, plus ca multe din retele stravechi au fost cumva plimbate de imperiile care au stapanit si migranti.
            Dulceata de ardei iuti cu miere, e un alt next level.

    • Ma simt onorat de un asemenea gand, dar nu am eu pretentii atat de mari, cu toate ca de straduit ma voi stradui si daca iasa, va astept pe la mine sa ii testati cand ajungeti prin tara! laugh

      Răspunde
      • E intre alea trei retete alese ca experiment. O sa o incerc ca atare, iar ulterior o sa merg si pe un „fusion” in functie de ce imi trasneste pe papile. Mersi! ✌️

        Răspunde
          • De pe la toti pe unde mi’am bagat nasul si incercat sa aflu cum fac micii aia de mi’au uns sufletul, asta e unul din secrete: timpul indelungat de odihna si maturare! Cel mai scurt timp necesar este de 24 de ore si de aici in sus. Da, mancarea buna a necesitat mereu timp. smile

  1. Succes! yu Am avut gânduri, dar de fiecare dată m-am lăsat păgubașă pentru că, în rețetele “ originale” flendurate pe net, apar combinații de cărnuri și de condimente pe care eu una le-am detectat niciodată la micii pe care i-am savurat, greu de trecut peste ele, deoarece nu le-aș suporta. Și mai cred că jumătate din gust vine de la stilul de gătire, timp/ foc/ întors pe grătar.
    Așa sunt eu acum la capitolul babka, un cozonac mai fistichiu. Deci te înțeleg. friends Și asta aș face și eu dacă nu aș mai găsi nimic bun pe lângă casă. Momentan am luat o pauză că e post, dar clar mai fac o tură de Paști. L-am căpiat pe al meu cu babka. Și o să tot fac până când îmi va ieși ce vreau. laugh
    Cu cârnații…noi nu dăm șunca sau clisa pe ei. laugh Facem de gust, dar carnea măcinată prefer să o păstrez pentru sarmale, că altfel au gustul de la porcul de la țară…
    De la cei care și-au pus afacerea pe butuci nu poți afla rețeta lor?

    Răspunde
    • *nu am detectat
      Vizavi de timpul de preparare al pastei de la celebrele terase, de la minim 24 de ore în sus, nu știu ce să spun, mi-e greu să cred la ce rulaj au că își permit asemenea fantezii, dar dă bine la legendarea produselor lor și descurajarea celor care ar dori să ia problema în propriile mâini. laugh Ca să nu mai spun că dacă ne uităm la eticheta unora extrem de celebri, ni se zburlește freza instant!

      Răspunde
    • Nici eu nu sunt sigur ca voi folosi toata lista aia de condimente, dar voi exersa sa vad ce imi place si ce nu, pana nimeresc ce vreau, cum am facut si cu carnatii. laugh

      Din nefericire, baietii aia cu micii buni au disparut peste noapte, nu stiu cum sa dau de ei, ca sa fiu sincer, am incercat.

      De Babka am auzit, dar nu stiu ce este, sa va fie de bine! smile

      Legat de timpii de preparare, nimeni nu acorda timpul asta, cu mici exceptii si aia de ii vindeau aici sub forma de pasta era una din exceptiile alea. 😉

      Răspunde
      • Mulțumim! Fie vorba între noi, mai degrabă să le dorim celor de acasă anduranță, cât mai multă! că pe ei ne facem mâna la specialitățile astea. laugh
        Să zic? Să nu zic? Deci pe vremea…, când eram mică, a adus taică-meu acasă pastă de mici (premium aș putea spune ), din care a fost înjumătățită cantitatea, deoarece am consumat-o pe ascuns ca pe biftecul tartar. 🫣 Ideea e că nu avea multă boia, sigur-sigur, poate deloc? pasta avea culoarea cărnii. De bună, cred că nu mai e nevoie să specific, dacă am mâncat-o crudă. Gustul era simplu, nu oriental, iar eu de aici aș porni, sare, piper, cimbru, usturoi moderat și puțină boia…

        Răspunde
        • Probabil ca pe la baza asta m’as invarti si eu, cu toate ca o sa incerc cateva mixuri de condimente din curiozitate, la carnati de exemplu trei dintre ele au schimbat radical lucrurile, de unu imi aduceam aminte din copilarie, doua a trebuie sa le descopar si echilibrez, ca asta e baiul la noi, nu avem cultura dozajelor corecte neavand baze gastronomice bazate pe ele. smile

          Legat de mancat mici cruzi, n’are rost sa imi povestesti, sunt fan biftec tartar, deci te inteleg … laugh

          Răspunde
  2. #Șî? Ai făcut? Dacă tot ne-ai dus în ispită, dăcât te întreb.
    Vezi că după post, miel și cozonac, mă apuc eu! Poza ca poza, dar am trecut pe lângă un loc unde se frigeau și am zis că leșin la ce arome au dat buluc pe capul meu de păcătoasă! Mai m-a umplut și al meu de invidie, că a trecut absolut impasibil. Nu pot decât să parafrazez vulpea, nu e un adevărat consumator de mici. boast
    Căutând niște rețete vechi de alte dude ( am și eu piticii mei nostalgici ), am dat peste treaba aceasta:
    https://www.madr.ro/docs/ind-alimentara/retete_consacrate/2019/documentatie-tehnica-mici-din-carne-de-vita.pdf E interesantă din punctul de vedere al condimentelor ( prepararea de acolo e industrială, deci nu ) , care se potriveau la fix cu ce am concluzionat eu. Ienibahar, chimen și coriandru, întocmai în această ordine, le voi încerca DOAR dacă va mai fi nevoie, pe rând, desigur. Carne voi folosi de porc predominant și vită mai puțină. Acolo sunt menționate 12 ore la frig. Cred că se apropie de realitate. Eu caut o rețetă clasică de mici, nu vreau nici chiftele, dar nici kebab ori mici de pe vremea lui Ștefan gen. Am văzut rețeta lui Sebi, iar la comentariile celor care au încercat, sunt doar oameni foarte mulțumiți. Cam la fel a făcut și tipa aia de la Chefi la cuțite, nu mai știu cum o cheamă. Doar că ea s-a grăbit și i-a prăjit imediat. Ce am reținut din mai multe surse e că neapărat trebuie să stingi bicarbonatul cu suc de lămâie. Deci, tovarășe, pentru că ai fluierat în post, te provoc la duel! laugh smile

    https://www.youtube.com/watch?v=xyEhmrDCkGY

    Răspunde
    • Observație: a nu se confunda chimenul cu chimionul. Ultimul e adăugat în preparatele orientale, unele shaormerii îl folosesc. Pe primul eu îl folosesc des la fripturi și nu numai.

      Răspunde
      • Daca as fi avut si timpul si starea necesara, m’as fi incumetat, dar nu a fost nici una, nici alta, ca am multe de rezolvat pana plec in vacanta de Pasti, pe care o astept de un an de zile! E posibil acolo sa ma apuc de nebunia asta si sa revin in forta! :)) Multumesc de informatii, le punem si pe astea deoparte si ulterior vedem ce ne iasa! Spor sa ai! hi

        P.S. Da, este obligatoriu sa stingi bicarbonatul in suc de lamaie, atat pentru gust cat si pentru a nu avea ulterior arsuri. In rest, 2 lucruri nu le vad mentionate nicaieri, dar le stiu „din furate” si cred ca alea or sa fie „arma secreta”. laugh

        P.S.2 M’am uitat la ce a facut baiatul ala acolo, si in mod cert, textura este din start gresita, lucru care se vede si cand rupe micul ala! Aia e textura de chiftele, nu’i ce trebuie, la mici tocatura trebuie sa fie mult, mult mai fina, nici carnea aleasa nu pare a fi ce trebuie (ori combiatia ideala), mai are mult de munca baiatul pana sa ajunga unde visez eu! laugh

        Deci, accept duelul, mai ales ca am vazut deja o greseala strategica in abordarea ta! Dar stii vorba aia: cand vezi adversarul ca greseste, nu’l oprii! rofl

        Ingredientul asta, oare ce o fi? laugh

        Răspunde
        • 1. Dacă ingredientul tău minune pentru caramelizare este seul de oaie, nu mulțumesc! laugh
          2. Miroase cârnați laugh este ienibahar, chimen și coriandru…( apar pe foaia pe care nu ai citit-o ( de asta le trecusem eu mai sus laugh ) și despre care am spus că nu neapărat! Noi, de exemplu, nu mai îl folosim pe primul nici la pasta pentru cârnați. Dar folosim altceva aparent banal, dar extraordinar. Fiecare cu secretele lui. laugh
          3. Tot în fișa aceea e menționată dimensiunea sitei. laugh În orice caz știam că e una foarte mică, vrem pastă, nu măcinătură.
          Eu ți-am scris că am căutat rețete apropiate cu ce am detectat eu în pasta de la micii care mi-au plăcut mie, ăia clasici, gen Dedulești. Mă gândesc că pe ăștia îi cunoaște lumea.
          Precum vezi, vorba fie-mii, voi face un combo. Nimic nu va fi mot-a-mot. wink
          4. Vacanță plăcută! Așteptăm poze cu micii din vacanță, evident! laugh Ai muștar sau te împrumut? laugh

          Răspunde
          • Uitasem. Mulțumesc și cu plăcere! smile Noi aici nu umblăm cu fofârlica, ca alții care o dau pe secretizări, sertarizări- haha, vrem o luptă dreaptă. laugh

          • 1. Tovarasa, tovarasa, nu merge cu tactici de astea de psihologie prin invaluire, in consecinta, nici nu confirm, nici nu infirm! laugh
            2. Am citit toate „foile”, m’a amuzat descrierea! laugh In rest, da, fiecare cu secretele lui, ca cica nu avem secrete! laugh
            3. Uite, ca sunt baiat bun si sa nu zici ca merg pe modelul „sub acoperire”, iti spun doar atat: NU sita este totul! secret
            4. Micii de Dedulesti, nu mai sunt nimic din ce au fost, ce avem azi acolo e mult bicarbonat ca sa inlocuiasca oxidarea naturala a carnii, care fie vorba intre noi, nu mai e nici aia ce a fost. wink
            5. Multumesc frumos, nu stiu daca vor fi poze cu micii, si nici un altceva, in plan am o rupere totala de lumea fireasca si un pic de regasire spirituala, locul ala find cel mai potrivit pentru asa. Daaar, e posibil sa existe surprize, mai ales ca mi’am rezervat de data asta si in premiera, ceva mai mult timp.
            6. Sigur ca va fi o lupta dreapta pe modelul, ” Noi, de exemplu, nu mai îl folosim pe primul nici la pasta pentru cârnați. Dar folosim altceva aparent banal, dar extraordinar. Fiecare cu secretele lui.” rofl

          • laugh
            Tovarășe, ne batem în mici, nu în cârnați, dă- i pace secretului meu, rogu- te! laugh La ei e free style, fiecare cu gusturile lui. Micii sunt problema.
            Sita și frământatul. laugh
            Au trecut niște ani de când am fost pe acolo, deci nu sunt la curent cu micii de Dedulești.
            Să ai parte de tot ce îți dorești în vacanță! smile

          • In carnati sa ne duelam, sau in mici sa ne saturam? laugh

            Multumesc, la fel si voua, Tiana! smile

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la IceWorld|DeuteriumCore

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura