Pe 1 ianuarie, creștinii ortodocși români îl cinstesc pe Sfântul Vasile cel Mare, unul dintre cei mai importanți Părinți ai Bisericii Ortodoxe, recunoscut ca teolog strălucit, episcop al Cezareei Capadociei și reformator social. Sărbătoarea coincide cu începutul Anului Nou laic și îmbină elemente religioase profunde cu tradiții populare străvechi, simbolizând norocul, prosperitatea, sănătatea și speranța pentru anul ce vine.
Sfântul Vasile este văzut ca un „păzitor de duhuri rele”
Această zi în tradiție este una care trebuie să devine un moment de reuniune familială, reflecție spirituală și practici menite să atragă binecuvântări.Sfântul Vasile cel Mare rămâne un model de credință, generozitate și implicare socială, inspirând obiceiurile românești care marchează trecerea în noul an cu bucurie și optimism.
Cine a fost Sfântul Vasile cel Mare
Născut în jurul anului 329-330 în Cezareea Capadociei (astăzi în Turcia), într-o familie nobilă și profund creștină, Sfântul Vasile a primit o educație aleasă, studiind retorica, filosofia și teologia la Atena, Constantinopol și Cezareea. Împreună cu prietenul său, Sfântul Grigorie Teologul, a ales calea vieții monahale, renunțând la averi pentru a se dedica credinței.Devenit episcop al Cezareei în 370, el s-a remarcat prin apărarea dogmei ortodoxe împotriva ereziilor ariene, prin scrieri teologice fundamentale (cum ar fi tratatele despre Sfânta Treime) și prin Liturghia care îi poartă numele, oficiată și astăzi în Biserica Ortodoxă.
Cel mai impresionant aspect al vieții sale a fost angajamentul social
A construit un vast complex caritabil numit Vasiliada, incluzând spitale, aziluri pentru bătrâni și săraci, orfelinate și școli – un adevărat „oraș al milei creștine”. A distribuit hrană nevoiașilor, a luptat împotriva nedreptăților și a promovat compasiunea ca valoare esențială a credinței.Sfântul Vasile a trecut la Domnul pe 1 ianuarie 379, lăsând o moștenire de generozitate și înțelepciune care continuă să inspire creștinătatea.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Vasile
În folclorul românesc, ziua de 1 ianuarie este încărcată de ritualuri menite să asigure belșug, sănătate și armonie. Multe obiceiuri au rădăcini precreștine, adaptate la sărbătoarea sfântului, și variază de la o regiune la alta.
Alte superstiţii sunt legate de vreme. Conform tradiţiei populare, cum e ziua de Anul Nou, aşa va fi tot anul: dacă ninge, va fi un an îmbelşugat, iar dacă e senin, oamenii vor fi sănătoşi tot restul anului.
Tradiţia populară mai spune că de Anul Nou se înnoiesc toate, motiv pentru care e bine ca oamenii, în prima zi din an, să-şi pun un gând bun, ca să le meargă bine tot anul.
Sorcova
Unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri, practicat mai ales de copii: aceștia merg din casă în casă în dimineața de 1 ianuarie, lovind ușor gazdele cu o sorcovă (o crenguță împodobită tradițional cu flori de hârtie colorată, beteală sau panglici) și recitând urarea veselă:
„Sorcova, vesela, / Să trăiți, să înfloriți, / Ca un măr, ca un păr, / Ca un fir de trandafir… / Tare ca piatra, iute ca săgeata!”
Sorcova simbolizează vitalitatea și reînnoirea naturii, iar copiii primesc în schimb dulciuri, fructe sau bani. Tradiția spune că sorcova trebuie păstrată lângă o icoană tot anul pentru protecție.
Plugușorul
Deși adesea practicat în ajunul Anului Nou (31 decembrie), în unele zone continuă și pe 1 ianuarie. Grupuri de tineri sau copii umblă cu un plug simbolic, recitând versuri ritmate care invocă fertilitatea pământului și recolte bogate:
„Aho, aho, copii și frați, / Trăiți să-mbătrâniți…”
Obiceiul are origini agrare și alungă spiritele rele prin zgomotul biciului sau clopoțeilor.
Pregătirea casei și masa festivă
Curățenia generală se face înainte de Anul Nou, pentru că pe 1 ianuarie este recomandat să eviți munca grea. Casa trebuie să fie ordonată, cu haine curate sau noi purtate, simbolizând purificarea și începutul proaspăt. Masa tradițională este bogată, cu preparate care semnifică belșugul: piftie, sarmale, cârnați, cozonac, tobă și friptură de porc. Se crede că porcul sacrificat de Ignat aduce prosperitate, iar capul de porc fiert este un simbol al abundenței.
Alte superstiții și practici
- Visele din noaptea de Revelion spre 1 ianuarie sunt profetice pentru anul nou;
- Se păstrează busuioc sfințit pentru protecție;
- Pentru noroc: verse puțin vin pe masă, sparge un pahar alb sau răstoarnă cutia de chibrituri;
- Prima persoană care intră în casă pe 1 ianuarie ar trebui să fie un bărbat (preferabil înstărit) pentru belșug.
Ce nu este bine să faceți pe 1 ianuarie
Tradiția populară recomandă să petreci ziua în liniște, bucurie și alături de familie, pentru a atrage energie pozitivă tot anul.
Sunt de evitat:
- Certurile, supărările sau vorbitul urât – aduc ghinion și conflicte;
- Munca grea în gospodărie, spălatul rufelor, călcatul sau curățenia mare – ziua fiind sărbătoare cu cruce roșie, astfel de activități „alungă” norocul;
- Dormitul peste zi – riști să fii leneș tot anul.
- Aruncarea gunoiului sau împrumutarea obiectelor – simbolizează pierderea belșugului.
Prin respectarea acestor obiceiuri, românii păstrează vie moștenirea culturală și spirituală, începând anul nou cu speranță și credință în bine.
La mulți ani fericiți și binecuvântați, Vasile!
Descoperă mai multe la IceWorld|DeuteriumCore
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.