Perioada Craciunului si a sarbatorilor de iarna in Romania este o perioda in care traditiile crestine se impletesc cu vechile traditii pagane ale locului, un moment in care misticul si frumusetea iernii aduceau bucurie in casa oamenilor bucurosi sa primeasca colindatori. Treptat aceste traditii in zonele puternic urbanizate au inceput sa fie uitate, insa in zonele rurale acestea se incapataneaza sa reziste timpului, multe din ele fiind inca pastrate si transmise din generatie in generatie.
Traditii si obiceiuri romanesti de Craciun, mai putin cunoscute
Craciunita
Ritualul pregatirii Craciunitei este unul pe care il vedem doar in Tinutul Padurenilor si in zone apropiate. Ce e Craciunita? E o paine care va sta pe o gramada de otava. Legenda locala spune ca fix in noaptea de Ajun de Craciun calul lui Craciun va manca din painea speciala. Pentru un an bogat si norocos calul trebuie sa manance negresit din ea, altfel anul urmator va fi unul cu probleme.
Ursitul si gasirea lui de Craciun Tinerele isi pot pune sub perne niste obiecte „magice” pentru a afla cine le va lua de sotii
Se intampla acest lucru in Ajun sau in ziua sarbatorii Craciunului si de multe ori ursitul le va aparea in vis si vor sti imediat ca el e baiatul pe care il vor gasi cat de curand. Gasirea ursitului a ramas in traditiile care insotesc Craciunul si este tinuta cu sfintenie in multe parti ale tarii.
Pitaraii
Un colind atipic in zona Valea Jiului. Momarlanii din Valea Jiului au unul dintre cele mai frumoase si mai interesante obieciuri de sarbatori care se pastreaza si in ziua de astazi. E vorba despre obiceiul Pitarilor, copiii si tinerii care se costumeaza in strai de sarbatoare, costume populare, pun clopotei la steaguri si naframe, coronite cu flori, ciucuri de diferite culori si marimi si asa merg la colindat. Dupa ce colinda peste tot in zona lor se danseaza la final, dansul fiind unul traditional.
Ingroparea Craciunului
Pe Valea Somesului intalnim un astfel de obicei. E vorba de o trecere de la vechiul Craciun la cel nou, urmand a renaste in anul ce urmeaza. Ceremonia din jurul ingropatului Craciunului aminteste mult de Caloian, dorindu-se pana la urma refacerea echilibrului lumii. Conform traditiei, se alege un tanar care va fi Craciunul „mort” si un altul care fi preotul. Craciunul se va „culca” pe o scara de lemn, urmand sa fie purtat pe umeri de nu mai putin de sase tineri, acoperit bine ca sa nu fie recunoscut. Craciunul vechi e dus spre o apa curgatoare. E un fel de cortegiu funerar in toata regula, cu toate ritualurile specifice. La apa curgatoare se „arunca” Craciunul mort, cel vechi pe gheata. Craciunul „nou”, renascut se ridica in picioare, e acelasi tanar care interpreta Craciunul vechi. La intoarcere e veselie si muzica, se pregateste si pomana Craciunului, spre intampinarea noului an.
Brondosii
Obiceiul străvechi se crede că avea rolul de a îndepărta spiritele rele. În preajma Crăciunului, bărbaţii tineri se îmbracă în straie specifice, „împodobiţi” cu clopote şi purtând măşti înspăimântătoare pe faţă. Ei colindă, astfel, pe străzile oraşului, speriind trecătorii. Se crede că în vechime, rolul brondoşilor era acela de a îndepărta spiritele rele, prin zgomotul asurzitor pe care îl făceau clopotele la fiecare mişcare, ori pocnind din bicele pe care le aveau întotdeauna.
Alte obiceiuri de Craciun mai putin cunoscute
Superstitii transformate in obiceiuri de sarbatori
Pe langa traditii, romanii au si foarte multe superstitii in aceasta perioada, in zona Hunedoara nu se foloseste cutitul sau toporul inainte de Craciun, in Ajun. Nu se dau bani cu imprumut, iar mortii e posibil sa se „arate” la miezul noptii pentru a gusta din mancarea pregatita de sarbatori.
- In unele zone ale tarii, porcul se taie de Ignat, adica in 20 decembrie. Se zice că porcul care n-a fost taiat in aceasta zi nu se mai ingrasa, caci si-a vazut cutitul. Sangele scurs din porc dupa ce a fost injunghiat se pune la uscat, apoi se macina si se afuma cu el, peste an, copiii ca sa le treacă de guturai, de spaima si de alte boli.
- In Bucovina, in Ajunul Craciunului se pun pe masa un colac si un pahar de apa, deoarece se crede ca sufletele celor raposati vin in aceasta noapte pe la casele lor, gusta din colac si-si uda gura cu apa.
- In Ajunul Craciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din casa, ca albinelor sa le meargă bine, si sa nu paraseasca stupul pe vremea roitului.
- In Transilvania se crede ca in Ajunul Craciunului nu e bine sa te bati, nici macar in gluma cu cineva, caci faci buboaie peste an. Dupa Craciun copiii nu mai sunt lasati la colindat sau sa mai zica colindatul, ca fac bube.
Citeste si:
- Originea și istoricul cuvântului “LER” din colindele românești
- Mancare facuta in casa de sarbatori, sau comanda la catering?
- Tradiții și obiceiuri de Crăciun la români și în restul lumii
- Traditii si superstitii in Ajunul Craciunului
- La colindete si nu la colindat – traditii adevarate de Craciun
- Totul despre Craciun, crestinism si paganism
- Pitaraii de la Jiet
- Originea și tradiţia colindatului la poporul român
- Originea colindului „O, brad frumos”, cel mai răspândit colind de Crăciun
- Bradul de Crăciun – obiceiuri, superstiții și tradiția ancestrală a Butucului de Crăciun la român
- Ignatul la romani – traditii care nu trebuie sa moara
- Solstiţiul de Iarnă, istorie, tradiții și obiceiuri de prin veacuri adunat