29 iulie 2012 – ultima zi in care am mai crezut in ceva!

Imi aduc aminte ca era cald afara, foarte cald … camasa pe care o imbracasem si pantalonii aia buni de stofa completati de pantofii negrii bine lustruiti mi’au tinut de cald tot drumul ce l’am facut cu hotarare pe jos inspre o sectie de votare unde urma sa dau un vot din tot sufletul (poate singurul din viata mea) pentru convingerea personala ca trebuie sa scapam de cancerul national numit Basescu Traian, drept pentru care in iarna pe un ger crunt iesisem cateva zile la rand si in strada. Pe drum m’am mai intalnit si cu alti cunoscuti sau amici care mergeau cu aceiasi incredere in aceiasi directie. Ajuns la sectia de votare dupa legitimarea de rigoare am primit buletinul de vot si stampila pe care in cabina am pus’o apasat pe acel DA (ce ironie) ce speram sa ne scape de sinistrul ranjet al unui personaj pe care l’am dispretuit din prima zi de mandat si urat pana in ultima.

….

Da, m’am numarat printre cei 7 milioane si ceva de romani carora o erata cretina si o Curte Constitutionala impotriva lor le’a furat dreptul la votul liber exprimat printr’o gaselnita demna de anii ’50 cand comuistii si’au asigurat puterea absoluta prin aceleasi metode aplicate impotriva propriului popor pentru a sluji interese obscure. Atunci le stia toata lumea ca erau pe fata, astazi doar le banuim toti pentru ca cei care au castigat atunci impotriva noastra ne ranjesc flamanzi de puterea pe care si’o iau treptat inapoi odata cu tara ce unii mai putini constienti de realitate si viitorul lor le’au dat’o fara a le mai pasa acum de ceva. Din pacate si atunci ca si acum nu a fost si nici nu va fi nimeni niciodata pedepsit pentru un act de inalta tradare nationala manifestat prin impiedicarea exercitarii unui exercitiu democratic si un referendum furat!

…

A fost ultima zi in care am mai crezut ca exista ceva … ca tara asta este capabila sa se ridice prin proprii cetateni si ca votul are puterea de a aduce schimbare, 29 iulie 2012 a fost ziua in care a fost ingropata democratia din Romania! Am mai avut o confirmare in noiembrie 2014 ca asa este, mai sper doar ca va veni poate si ziua in care macar copiilor nostri le va pasa mai mult de tara asta decat noi cei care putem declara ca la 25 de ani de la Revolutie inca mai credem in dictaturi si Mesii salvatoare in vremea in care preferam sa ne punem palma in cur si sa plecam sclavi pe la altii!