Un alt crochiu … si nu al meu!

Va promiteam intr’o scurta introducere ca treptat aici se vor aduna pe langa Trairile lui Adrian si alte suflete ce vor incepe sa isi scrie trairile, gandurile, emotiile, tradarile, negarile, regasirile, analizele … demonii si ingerii interiori, care ii indentifica si legitimeaza atat ca si oameni dar mai ales ca si suflete. Vreau sa ii multumesc lui Dumnezeu ca mi’a dat capacitatea de a inspira incredere oamenilor sa imi puna sufletul lor in palme si lui Adrian care m’a sustinut si incurajat ca sa merg inainte. Ii multumesc DANUTEI MELE ca ma citeste … ca citeste tot ceia ce culeg pentru ea … caci din ceia ce culeg intr’o zi poate va lua nastere ceva ce azi imi pare doar schita.

Va rog sa ii urati bun venit in acest spatiu virtual, pentru prima oara cele ce se numeste Diana. Scrierile sale sunt de asemenea pe hartie, iar eu nu voi face decat sa fiu intermediarul care le aseaza aici.

Iti multumesc si tie Diana pentru curajul pe care l’ai avut, ca sa iti pui sufletul in randuri in fata lumii si pentru increderea acordata. Cam asta este ceia ce am avut eu de spus la reliefarea crochiului ce il va descrie chiar ea in postul care urmeaza.