Povestea lui Marcu …

… nu are poveste. Incepe ieri … continua azi … se termina?! Nu … pentru ca Marcu nu vrea … e dreptul lui de om liber ce a ales sa fie ca unul si maine vrea doar sa isi lase numele scris undeva … in povestea moderna a Mioritei! Si Popa Jura (sarut’mana parinte) se poate considera fericit de Dumnezeu ca in urma sacrificarii vieti lui spre lauda lui Dumnezeu i’a dat asa baiat, care sa ii duca numele semintei sale mai departe … asa cum a incercat si putut el! Nu, din pacate nu l’am cunoscut pe Popa Jura … era la capre cand eu si Marcu vorbeam de oi!

Am promis ca ma voi intoarce sa il cunosc? Am facut’o si nu imi pare rau!

Sa cunosti direct sau indirect asemenea oameni capeti increderea ca maine exista! De aia … sper sa am sanatate de la Dumnezeu sa putem face si povesti de aici inainte! Ca de avut avem ce …